Dupa ce au asigurat-o ca vor prelua proiectul "Razbunarea Oanei", bosii televiziunii au eliminat-o de la masa negocierilor, fara stirea ei
Ieri, aproape de inchiderea editiilor, departamentul de PR al postului de televiziune Prima TV a emis un comunicat de presa prin care anunta faptul ca negocierile cu Oana Zavoranu au fost sistate. Argumentul venea chiar din partea presedintelui Prima TV, Christoph Buerge: "Modul explicit in care doamna Zavoranu comunica si comenteaza public diferite subiecte nu reflecta stilul
postului Prima TV si, ca urmare, nu vad posibilitatea unei colaborari. Ii dorim succes cu acest proiect". In mod surprinzator, Oana Zavoranu a aflat cu stupoare despre eliminarea de la masa negocierilor, din gura reporterilor CANCAN. "Nu stiu absolut nimic despre acest lucru. Am vorbit aseara cu regizorul serialului, Petre Nastase, si m-a anuntat ca maine (n.r. - azi) sau cel tarziu luni mergem sa ne intalnim cu directoarea Veronica Cristescu, sa punem la punct ultimele detalii inainte de semnarea contractului. Daca, intr-adevar, negocierile au fost intrerupte, va fi nasol. In acest caz as declara razboi postului Prima TV. L-am sunat acum si pe regizorul Petre Nastase si mi-a zis ca e scarbit de aceasta atitudine. O fi asta o strategie de a-si face putina reclama
pe spatele meu? Toata lumea stie ca Prima este intr-o scadere vertiginoasa", ne-a declarat Oana.
Atitudinea televiziunii este cu atat mai surprinzatoare, cu cat discutiile se aflau intr-un stadiu extrem de avansat, dupa cinci runde de negocieri. "Stabilisem data de difuzare a pilotului, ne intelesesem la bani
si, mai mult, au incercat sa ma convinga sa renunt la negocierile cu alte posturi pentru ca isi doresc "al naibii de mult acest proiect"", spune vedeta.
Cu toate acestea, se pare ca Oana si-a vazut mai departe de treaba si a continuat discutiile cu Romania 1 si Antena 1 si, cel tarziu azi, asteapta un raspuns concret referitor la soarta proiectului "Razbunarea Oanei". Un singur lucru este cert: desi ploile ii vor iesi asa cum vrea, sotia lui Pepe nu va renunta nici in ruptul capului sa poarte un razboi pe fata cu postul TV care a reusit sa o scoata din sarite.
Vedeta şi-a prezentat proiectele la sediul ONU din Statele Unite.
După câteva zile de odihnă, de care amândoi spun că aveau nevoie după botezul micuţei Ana Violeta, atât Andreea Marin, cât şi soţul ei, Ştefan Bănică Jr., şi-au reluat proiectele profesionale. Andreea Marin a plecat la sfârşitul săptămânii trecute la New York, pentru a participa, în calitate de ambasador UNICEF al Bunăvoinţei în România, la o conferinţă organizată la sediul ONU.
„Am avut întâlniri cu profesionişti aflaţi la vârful organizaţiei mondiale, inclusiv cu directorul executiv al UNICEF, iar efectele concrete ale acestor întâlniri se vor vedea în curând pe micile ecrane româneşti, la Gala UNICEF de anul acesta“, spune Andreea Marin.
Andreea pregăteşte o nouă gală
Vedeta, care este Ambasador al Bunăvoinţei din anul 2005, s-a implicat de-a lungul timpului în programele derulate de această organizaţie în România, iar acum, spune ea, e mândră că gala televizată pe care a moderat-o anul trecut a fost singura producţie TV proiectată în cadrul unei conferinţe ONU la New York.
„Premiera în televiziune a Galei UNICEF de anul trecut, în care românii s-au implicat direct prin donaţii prin intermediul TVR 1, alături de sute de personalităţi din toate domeniile, inclusiv preşedintele ţării, a fost un centru de atenţie ieri-seară, la ONU, având în vedere suma impresionantă adunată în doar câteva ore, aproximativ 700.000 de euro“, spune vedeta.
Andreea Marin, alături de membrii misiunii permanente a României la ONU, a prezentat, la conferinţa de miercuri, câteva proiecte privind copiii cu dizabilităţi, stigmatizaţi şi discriminaţi, cărora li se refuză accesul în sistemul
de educaţie sau de servicii medicale.
Şedinţă „la vârf“
Potrivit statisticilor UNICEF, în România trăiesc aproximativ 68.000 de copii cu dizabilităţi, iar în lume - peste 200.000.000. Conferinţa, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ONU şi UNICEF din întreaga lume şi specialişti în domeniu, a fost organizată în perspectiva intrării în vigoare a convenţiei ONU pentru persoanele cu dizabilităţi, ce urmează a fi ratificată de 20 de state membre ONU.
„Am fost onorată să iau cuvântul alături de profesorul Iulia Moţoc, membru în Comitetul Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite, şi de doctor Dana Jianu, a cărei invenţie, o păpuşă specială pentru copiii cu dizabilităţi, a fost premiată cu medalia de aur la saloanele internaţionale de invenţii de la Bruxelles şi Geneva“, spune Andreea Marin.
După câteva zile de odihnă, de care amândoi spun că aveau nevoie după botezul micuţei Ana Violeta, atât Andreea Marin, cât şi soţul ei, Ştefan Bănică Jr., şi-au reluat proiectele profesionale. Andreea Marin a plecat la sfârşitul săptămânii trecute la New York, pentru a participa, în calitate de ambasador UNICEF al Bunăvoinţei în România, la o conferinţă organizată la sediul ONU.
„Am avut întâlniri cu profesionişti aflaţi la vârful organizaţiei mondiale, inclusiv cu directorul executiv al UNICEF, iar efectele concrete ale acestor întâlniri se vor vedea în curând pe micile ecrane româneşti, la Gala UNICEF de anul acesta“, spune Andreea Marin.
Andreea pregăteşte o nouă gală
Vedeta, care este Ambasador al Bunăvoinţei din anul 2005, s-a implicat de-a lungul timpului în programele derulate de această organizaţie în România, iar acum, spune ea, e mândră că gala televizată pe care a moderat-o anul trecut a fost singura producţie TV proiectată în cadrul unei conferinţe ONU la New York.
„Premiera în televiziune a Galei UNICEF de anul trecut, în care românii s-au implicat direct prin donaţii prin intermediul TVR 1, alături de sute de personalităţi din toate domeniile, inclusiv preşedintele ţării, a fost un centru de atenţie ieri-seară, la ONU, având în vedere suma impresionantă adunată în doar câteva ore, aproximativ 700.000 de euro“, spune vedeta.
Andreea Marin, alături de membrii misiunii permanente a României la ONU, a prezentat, la conferinţa de miercuri, câteva proiecte privind copiii cu dizabilităţi, stigmatizaţi şi discriminaţi, cărora li se refuză accesul în sistemul
de educaţie sau de servicii medicale.
Şedinţă „la vârf“
Potrivit statisticilor UNICEF, în România trăiesc aproximativ 68.000 de copii cu dizabilităţi, iar în lume - peste 200.000.000. Conferinţa, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ONU şi UNICEF din întreaga lume şi specialişti în domeniu, a fost organizată în perspectiva intrării în vigoare a convenţiei ONU pentru persoanele cu dizabilităţi, ce urmează a fi ratificată de 20 de state membre ONU.
„Am fost onorată să iau cuvântul alături de profesorul Iulia Moţoc, membru în Comitetul Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite, şi de doctor Dana Jianu, a cărei invenţie, o păpuşă specială pentru copiii cu dizabilităţi, a fost premiată cu medalia de aur la saloanele internaţionale de invenţii de la Bruxelles şi Geneva“, spune Andreea Marin.
Dupa ce a pus in balanta ambele alternative - de a ramane o navetista a rutei Bucuresti - Milano de a-si trai cea mai frumoasa perioada a vietii alaturi de alesul inimii sale - Adelina Elisei a decis sa demisioneze de la Antena 3. “Era normal sa fac la un moment dat acest pas”, a marturisit stirista, care mai nou s-a inscris la un master in comunicare, la o universitate din Milano.
Nu este o pacaleala! Adelina Elisei se muta definitiv la Milano, fix pe 1 aprilie. Prezentatoarea stirilor sportive de la Antena 3 si totodata viitoarea doamna Chivu s-a decis, dupa un timp indelungat de gandire, sa renunte la postul ocupat de ea, pana mai ieri, in trustul Intact. “Era normal sa fac la un moment dat acest pas”, a declarat cea supranumita “mireasa anului 2008” imediat dupa ce si-a inaintat demisia. Ea si-a motivat plecarea din ograda trustului condus de Camelia Voiculescu, invocand motivele personale. Iubita capitanului nationalei de fotbal a recunoscut ca, desi initial a crezut ca va face fata “navetei aeriene”, cu zboruri saptamanale in Peninsula, dupa o perioada, a constatat ca viata
intre doua avioane nu e delocÉ viata.
Alaturi de Chivu la Europene
Un alt motiv care a inclinat balanta in favoarea alternativei de-a inainta cererea de demisiei a fost programul aglomerat din perioada Campionatului European de Fotbal, care se va desfasura in aceasta vara, in Austria si Elvetia, precum si faptul ca, de curand, fosta reportera s-a decis sa-si continue studiile si sa se inscrie la o universitate din Milano, la un master in comunicare. “Nu vreau sa imi incurc colegii de la sport, avand in vedere ca urmeaza Campionatul European de Fotbal, care presupune multe editii speciale si deplasari pe care eu nu le-as fi putut face. Prin plecarea mea la acest moment va fi suficient timp ca persoana ce ma va inlocui sa se acomodeze si sa fie de un real folos colegilor mei", sustine frumusica lui Chivu.
Zvonuri infirmate
Adelina a dorit sa infirme zvonurile lansate recent in presa, care puneau aceasta decizie pe seama presiunilor antenistilor asupra stiristei. “Vreau sa mentionez ca nu am avut nici un fel de probleme cu colegii, dimpotriva, ei imi sunt cei mai dragi prieteni. Daca ma voi intoarce vreodata sa lucrez in televiziune, la Antena 3 ma voi intoarce”, promite Adelina.
Nu este o pacaleala! Adelina Elisei se muta definitiv la Milano, fix pe 1 aprilie. Prezentatoarea stirilor sportive de la Antena 3 si totodata viitoarea doamna Chivu s-a decis, dupa un timp indelungat de gandire, sa renunte la postul ocupat de ea, pana mai ieri, in trustul Intact. “Era normal sa fac la un moment dat acest pas”, a declarat cea supranumita “mireasa anului 2008” imediat dupa ce si-a inaintat demisia. Ea si-a motivat plecarea din ograda trustului condus de Camelia Voiculescu, invocand motivele personale. Iubita capitanului nationalei de fotbal a recunoscut ca, desi initial a crezut ca va face fata “navetei aeriene”, cu zboruri saptamanale in Peninsula, dupa o perioada, a constatat ca viata
intre doua avioane nu e delocÉ viata.
Alaturi de Chivu la Europene
Un alt motiv care a inclinat balanta in favoarea alternativei de-a inainta cererea de demisiei a fost programul aglomerat din perioada Campionatului European de Fotbal, care se va desfasura in aceasta vara, in Austria si Elvetia, precum si faptul ca, de curand, fosta reportera s-a decis sa-si continue studiile si sa se inscrie la o universitate din Milano, la un master in comunicare. “Nu vreau sa imi incurc colegii de la sport, avand in vedere ca urmeaza Campionatul European de Fotbal, care presupune multe editii speciale si deplasari pe care eu nu le-as fi putut face. Prin plecarea mea la acest moment va fi suficient timp ca persoana ce ma va inlocui sa se acomodeze si sa fie de un real folos colegilor mei", sustine frumusica lui Chivu.
Zvonuri infirmate
Adelina a dorit sa infirme zvonurile lansate recent in presa, care puneau aceasta decizie pe seama presiunilor antenistilor asupra stiristei. “Vreau sa mentionez ca nu am avut nici un fel de probleme cu colegii, dimpotriva, ei imi sunt cei mai dragi prieteni. Daca ma voi intoarce vreodata sa lucrez in televiziune, la Antena 3 ma voi intoarce”, promite Adelina.
Nici n-au împlinit o lună şi sunt deja vedete de cinci stele, care pozeză pentru coperta unei reviste de top. Pentru că mămica şi tăticul lor sunt admiraţi şi aplaudaţi de o lume întreagă, cei doi micuţi şi-au câştigat dreptul la celebritate prin naştere.
Despre cine este vorba? Evident despre cei doi copilaşi apăruţi pe lume „sub semnătura” Jennifer Lopez-Marc Anthony. Datorită „eforturilor” depuse de angajaţii reviste People lumea întreagă are onoare de a face cunoştinţă cu perechea de gemeni a cântăreţei „I'm Glad”. Maxx şi Emme, apăruţi pe lume pe data de 22 februarie a anului curent în New York, au „muncit” cu drag şi spor pentru realizarea unui pictorial aşteptat cu sufletul la gură de milioane de admiratori.
Ambii s-au văzut nevoiţi să suporte bliztul aparatelor
de fotografiat şi au învăţat să doarmă exact în poziţia în care a vrut fotograful. Alături de ei în poze au apărut evident şi fericiţii părinţi, însoţiţi de zâmbetele largi şi de sclipirile din ochi. Revista People a dedicat nici mai mult nici mai puţin de 12 pagini noului pictorial cu bebeluşi răsfăţaţi de soartă. Potrivit zvonurilor, Jennifer şi Marc au primit între patru şi şase milioane de dolari pentru a-şi lăsa micuţii fotografiaţi.
Despre cine este vorba? Evident despre cei doi copilaşi apăruţi pe lume „sub semnătura” Jennifer Lopez-Marc Anthony. Datorită „eforturilor” depuse de angajaţii reviste People lumea întreagă are onoare de a face cunoştinţă cu perechea de gemeni a cântăreţei „I'm Glad”. Maxx şi Emme, apăruţi pe lume pe data de 22 februarie a anului curent în New York, au „muncit” cu drag şi spor pentru realizarea unui pictorial aşteptat cu sufletul la gură de milioane de admiratori.
Ambii s-au văzut nevoiţi să suporte bliztul aparatelor
de fotografiat şi au învăţat să doarmă exact în poziţia în care a vrut fotograful. Alături de ei în poze au apărut evident şi fericiţii părinţi, însoţiţi de zâmbetele largi şi de sclipirile din ochi. Revista People a dedicat nici mai mult nici mai puţin de 12 pagini noului pictorial cu bebeluşi răsfăţaţi de soartă. Potrivit zvonurilor, Jennifer şi Marc au primit între patru şi şase milioane de dolari pentru a-şi lăsa micuţii fotografiaţi.
Guvernul a aprobat miercuri Ordonanta de Urgenta privind organizarea si functionarea Sistemului National Unic pentru Apeluri de Urgenta (SNUAU) 112 si finantarea functionarii sistemului
cu 38 de milioane lei,se arata intr-un comunicat de presa al reglementatorului in domeniul comunicatiilor.
Ordonanta prevede infiintarea Comitetului National de Coordonare a activitatii SNUAU care va functiona sub autoritatea Guvernului, avand rolul realizarii si elaborarii politicii si strategiei privind functionarea, operarea si dezvoltarea SNUAU, precum si a serviciului de urgenta 112 in Romania. Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRCTI) va face parte din acest Comitet National, alaturi de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sanatatii Publice si administratorul SNUAU.
"incepand de anul acesta, finantarea Sistemului 112 pe viitorii cinci ani va fi asigurata de la bugetul de stat si va acoperi functionalitatea completa a acestuia. Suma alocata pe fiecare an este de 38 de milioane lei", a declarat, la finalul sedintei de guvern, ministrul Comunicatiilor, Károly Borbély.
De asemenea, a fost identificata si solutia de localizare a apelurilor, indiferent de reteaua fixa sau mobila de pe care acestea sunt efectuate catre numarul unic de urgenta 112. Localizarea se va face in sistemul cell-id/sector-id si va permite identificarea pozitiei geografice in care se afla apelantul de telefonie mobila sau adresa fizica unde este instalat terminalul de telefonie fixa.
Prin adoptarea acestei Ordonante de urgenta, ANRCTI primeste atributiile de a stabili conditiile tehnice si economice referitoare la realizarea comunicatiilor catre SNUAU, inclusiv a conditiilor tehnice pentru furnizarea informatiilor de localizare a apelantului catre SNUAU de catre furnizorii de retele publice de telefonie.
cu 38 de milioane lei,se arata intr-un comunicat de presa al reglementatorului in domeniul comunicatiilor.
Ordonanta prevede infiintarea Comitetului National de Coordonare a activitatii SNUAU care va functiona sub autoritatea Guvernului, avand rolul realizarii si elaborarii politicii si strategiei privind functionarea, operarea si dezvoltarea SNUAU, precum si a serviciului de urgenta 112 in Romania. Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRCTI) va face parte din acest Comitet National, alaturi de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sanatatii Publice si administratorul SNUAU.
"incepand de anul acesta, finantarea Sistemului 112 pe viitorii cinci ani va fi asigurata de la bugetul de stat si va acoperi functionalitatea completa a acestuia. Suma alocata pe fiecare an este de 38 de milioane lei", a declarat, la finalul sedintei de guvern, ministrul Comunicatiilor, Károly Borbély.
De asemenea, a fost identificata si solutia de localizare a apelurilor, indiferent de reteaua fixa sau mobila de pe care acestea sunt efectuate catre numarul unic de urgenta 112. Localizarea se va face in sistemul cell-id/sector-id si va permite identificarea pozitiei geografice in care se afla apelantul de telefonie mobila sau adresa fizica unde este instalat terminalul de telefonie fixa.
Prin adoptarea acestei Ordonante de urgenta, ANRCTI primeste atributiile de a stabili conditiile tehnice si economice referitoare la realizarea comunicatiilor catre SNUAU, inclusiv a conditiilor tehnice pentru furnizarea informatiilor de localizare a apelantului catre SNUAU de catre furnizorii de retele publice de telefonie.
Yahoo a dezvaluit un plan de dezvoltare pe trei ani despre care a anuntat ca va ajuta compania sa se dezvolte peste estimarile analistilor de pe Wall Street si care ar trebui sa ii convinga pe investitori ca oferta de preluare a Microsoft subevalueaza compania, relateaza Reuters.
Actiunile Yahoo s-au scumpit cu aproape 4,5% pana la 27 dolari, in predeschiderea sedintei de tranzactionare de pe piata
Nasdaq.
in conformitate cu planul, care a fost prezentat pentru prima data comitetului director in decembrie 2007, reprezentantii Yahoo considera ca pana in 2010 isi pot dubla aproape castigurile operationale pana la 3,7 miliarde dolari si pot majora veniturile companiei pana la 8,8 miliarde dolari.
Estimarile se bazeaza pe rate de crestere a veniturilor si a lichiditatii peste media estimarilor facute de sase analisti, atat pentru 2009, cat si pentru 2010, au mai afirmat reprezentantii Yahoo.
Microsoft a facut, in 1 februarie, o oferta ostila de preluare a Yahoo, care evalua initial compania la aproape 44,6 miliarde dolari, respectiv 31 dolari/actiune.
Reprezentantii Microsoft nu au aratat niciun semn ca ar vrea sa isi imbunatateasca oferta, care acum se apropie de 42 miliarde dolari, iar un sondaj Reuters arata ca majoritatea analistilor se asteapta ca producatorul de software sa reuseasca preluarea Yahoo.
"Yahoo este bine pozitionata pentru o crestere financiara accelerata, pentru ca avem o marca puternica, o audienta internationala mare si un model operational foarte profitabil", a declarat directorul general al Yahoo, Jerry Yang, citat de Reuters.
Yahoo a mai afirmat ca boardul sau va continua sa evalueze toate alternativele strategice.
Compania si-a reconfirmat estimarile financiare pentru primul trimestru si pentru intregul an 2008, mai consemneaza Reuters.
Actiunile Yahoo s-au scumpit cu aproape 4,5% pana la 27 dolari, in predeschiderea sedintei de tranzactionare de pe piata
Nasdaq.
in conformitate cu planul, care a fost prezentat pentru prima data comitetului director in decembrie 2007, reprezentantii Yahoo considera ca pana in 2010 isi pot dubla aproape castigurile operationale pana la 3,7 miliarde dolari si pot majora veniturile companiei pana la 8,8 miliarde dolari.
Estimarile se bazeaza pe rate de crestere a veniturilor si a lichiditatii peste media estimarilor facute de sase analisti, atat pentru 2009, cat si pentru 2010, au mai afirmat reprezentantii Yahoo.
Microsoft a facut, in 1 februarie, o oferta ostila de preluare a Yahoo, care evalua initial compania la aproape 44,6 miliarde dolari, respectiv 31 dolari/actiune.
Reprezentantii Microsoft nu au aratat niciun semn ca ar vrea sa isi imbunatateasca oferta, care acum se apropie de 42 miliarde dolari, iar un sondaj Reuters arata ca majoritatea analistilor se asteapta ca producatorul de software sa reuseasca preluarea Yahoo.
"Yahoo este bine pozitionata pentru o crestere financiara accelerata, pentru ca avem o marca puternica, o audienta internationala mare si un model operational foarte profitabil", a declarat directorul general al Yahoo, Jerry Yang, citat de Reuters.
Yahoo a mai afirmat ca boardul sau va continua sa evalueze toate alternativele strategice.
Compania si-a reconfirmat estimarile financiare pentru primul trimestru si pentru intregul an 2008, mai consemneaza Reuters.
Comisia Europeana a decis ca standardul de telefonie mobila DVB-H sa devina standard european oficial, incurajand adoptia sa de catre tarile membre.
Comisia Europeana a confirmat o hotarare anterioara si a anuntat oficial ca a decis sa adauge standardul Digital Video
Broadcasting Handheld (DVB-H) pe lista standardelor Uniunii Europene, masura menita sa impulsioneze industria de profil si sa stabileasca o piata
unificata pentru aplicatii de televiziune mobila in Europa.
“Pentru ca televiziunea mobila sa demareze in Europa, trebuie sa existe mai intai o certitudine in ceea ce priveste tehnologia,” a afirmat Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala si media. “Urmatorii pasi pentru implementarea strategiei europene in ceea ce priveste broadcasting-ul mobil vor include indicatii in ceea ce priveste metodele de autorizare a acestor servicii, precum si promovarea sistemelor
DRM asociate acestora, bazate pe standarde deschise,” a continuat Reding.
DVB-H este deja folosit in Europa, cu 16 tari aflate in faze preliminarii ale lansarii serviciilor comerciale bazate pe acest standard. Singurul serviciu comercial bazat pe DVB-H este disponibil in Italia, alte tari, precum Finlanda, Austria, Franta, Elvetia si Spania, fiind foarte aproape de lansarea unor servicii similare.
In Marea Britanie, atat T-Mobile cat si Orange sunt pe cale sa lanseze servicii de test bazate pe tehnologia concurenta MBMS (Multimedia Broadcast Multicast Service), care este deja parte a standardului 3G.
Tot in Marea Britanie este testat MediaFlo, un standard realizat de compania americana Qualcomm, in timp ce Germania si Norvegia au lansat deja servicii bazate pe T-DMB (Terrestrial Digital Multimedia Broadcasting), un standard sustinut de producatori asiatici.
Viviane Reding a fost destul de transanta specificand ca daca operatorii europeni nu vor migra la DVB-H, Comisia Europeana va recurge la reglementari pentru a impune DVB-H ca standard pan-european.
Comisia Europeana a confirmat o hotarare anterioara si a anuntat oficial ca a decis sa adauge standardul Digital Video
Broadcasting Handheld (DVB-H) pe lista standardelor Uniunii Europene, masura menita sa impulsioneze industria de profil si sa stabileasca o piata
unificata pentru aplicatii de televiziune mobila in Europa.
“Pentru ca televiziunea mobila sa demareze in Europa, trebuie sa existe mai intai o certitudine in ceea ce priveste tehnologia,” a afirmat Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala si media. “Urmatorii pasi pentru implementarea strategiei europene in ceea ce priveste broadcasting-ul mobil vor include indicatii in ceea ce priveste metodele de autorizare a acestor servicii, precum si promovarea sistemelor
DRM asociate acestora, bazate pe standarde deschise,” a continuat Reding.
DVB-H este deja folosit in Europa, cu 16 tari aflate in faze preliminarii ale lansarii serviciilor comerciale bazate pe acest standard. Singurul serviciu comercial bazat pe DVB-H este disponibil in Italia, alte tari, precum Finlanda, Austria, Franta, Elvetia si Spania, fiind foarte aproape de lansarea unor servicii similare.
In Marea Britanie, atat T-Mobile cat si Orange sunt pe cale sa lanseze servicii de test bazate pe tehnologia concurenta MBMS (Multimedia Broadcast Multicast Service), care este deja parte a standardului 3G.
Tot in Marea Britanie este testat MediaFlo, un standard realizat de compania americana Qualcomm, in timp ce Germania si Norvegia au lansat deja servicii bazate pe T-DMB (Terrestrial Digital Multimedia Broadcasting), un standard sustinut de producatori asiatici.
Viviane Reding a fost destul de transanta specificand ca daca operatorii europeni nu vor migra la DVB-H, Comisia Europeana va recurge la reglementari pentru a impune DVB-H ca standard pan-european.
Organizaţia One Laptop per Child a introdus conceptul de sub-notebook, caracterizat de preţul mic, în ianuarie 2005, odată cu laptop-ul OLPC XO de 100 de dolari. Sau aşa era planul iniţial, pentru că între timp preţul s-a modificat... Proiectul a fost şi este susţinut în continuare de numeroase companii precum AMD, eBay, Google, Marvell, Nortel Networks, etc. şi a fost destinat în special copiilor din ţările slab dezvoltate.
Dar, când conceptul a prins viaţă şi XO-ul a ajuns gata de lansarea oficială, a apărut şi concurenţa. Datorită reacţiei pozitive a publicului pentru notebook-urile low-cost, mai multe companii producătoare de PC-uri
(Asus, Intel, Everex) s-au orientat înspre această nouă piaţă.
Intel a început în mai 2006 un program asemănător cu cel realizat de OLPC. Momentan, Classmate PC-ul celor de la Intel se vinde doar în ţări considerate mai puţin dezvoltate, precum India, Mexic şi Indonezia, însă potrivit anunţului făcut recent de compania americană, sub-notebook-ul va fi în curând disponibil şi pe pieţele din Europa şi S.U.A.
Preţul acestui notebook va fi între 250 şi 300 dolari, şi va fi destinat în special scopurilor educaţionale, întocmai ca şi OLPC XO.
Intel plănuieşte să introducă în Classmate PC abia lansatele procesoare low cost (44 dolari) Atom. Având în vedere că Intel va intra pe mai multe pieţe cu mini-PC-ul Classmate, este foarte probabil ca sub-notebook-urile să beneficieze de noua gamă de procesoare
în cel mai scurt timp.
Dar, când conceptul a prins viaţă şi XO-ul a ajuns gata de lansarea oficială, a apărut şi concurenţa. Datorită reacţiei pozitive a publicului pentru notebook-urile low-cost, mai multe companii producătoare de PC-uri
(Asus, Intel, Everex) s-au orientat înspre această nouă piaţă.
Intel a început în mai 2006 un program asemănător cu cel realizat de OLPC. Momentan, Classmate PC-ul celor de la Intel se vinde doar în ţări considerate mai puţin dezvoltate, precum India, Mexic şi Indonezia, însă potrivit anunţului făcut recent de compania americană, sub-notebook-ul va fi în curând disponibil şi pe pieţele din Europa şi S.U.A.
Preţul acestui notebook va fi între 250 şi 300 dolari, şi va fi destinat în special scopurilor educaţionale, întocmai ca şi OLPC XO.
Intel plănuieşte să introducă în Classmate PC abia lansatele procesoare low cost (44 dolari) Atom. Având în vedere că Intel va intra pe mai multe pieţe cu mini-PC-ul Classmate, este foarte probabil ca sub-notebook-urile să beneficieze de noua gamă de procesoare
în cel mai scurt timp.
O companie americana a realizat un prototip de cooler fara nici un fel de componenta mecanica, ce surclaseaza coolerele traditionale cu ventilator, din punct de vedere al performantei, consumului de putere si al faptului ca este total silentios.
solidstate_microfan.jpgInginerii de la compania Thorrn Micro Technologies au pus la punct o tehnologie ce ar putea revolutiona piata
device-urilor de racire folosite in PC-uri
si alte gadget-uri electronice.
Numit RSD5, device-ul este un cooler solid-state, fara componente mecanice si care produce un flux de aer de trei ori mai mare decat un cooler mecanic tipic cu ventilator, avand o dimensiune de 4 ori mai mica decat acesta.
RSD5 functioneaza pe baza unui principiu numit “vant corona” (corona wind), folosit in purificatoarele de aer de apartament. Device-ul foloseste o serie de conductori care, la trecerea curentului, genereaza plasma (un gaz puternic ionizat ce contine electroni liberi care conduc electricitate) la micro-scara. Acesti conductori sunt situati in interiorul unor placi conducatoare neincarcate electric ce au forma unor jumatati de cilindri.
Intre conductori si aceste placi se creeaza un camp electric intens, ionii impingand moleculele neutre de aer dinspre fire spre placi si creand astfel un curent de aer.
Principalul obstacol depasit in acest device a fost gasirea unor astfel de forme ale acestor placi din jurul firelor in asa fel incat sa se produca maximul de flux de aer fara riscul de scantei sau arcuri electrice. Ca urmare, RSD5 genereaza un flux de aer de 2,4 metri/s, mult peste tipicul de 0,7 - 1,7 metri/s de la coolerele cu ventilator de dimensiuni de 4 ori mai mari decat device-ul solid-state.
Conform lui Dan Schlitz, unul dintre autorii tehnologiei, aceasta “are puterea de a raci un cip de 25 wati cu un device de sub 1 cm cub si care in viitor va putea fi integrat in siliciu, pentru a crea cip-uri care se auto-racesc”.
Pe langa dimensiunile reduse, device-ul are avantajele ca nu produce deloc zgomot, are un consum redus de putere si este mult mai tolerant la praf.
“RSD5 este unul dintre cele mai importante progrese in materie de racire a componentelor electronice de la conductele cu lichid de racire. Aceasta ar putea schimba paradigma racirii componentelor electronice mobile,” a afirmat Vishal Singhal, co-autor al tehnologiei.
Device-ul este rezultatul a 6 ani de cercetare inceputi atunci cand autorii erau inca studenti la Purdue University, cercetarea fiind sponsorizata de catre National Science Foundation.
solidstate_microfan.jpgInginerii de la compania Thorrn Micro Technologies au pus la punct o tehnologie ce ar putea revolutiona piata
device-urilor de racire folosite in PC-uri
si alte gadget-uri electronice.
Numit RSD5, device-ul este un cooler solid-state, fara componente mecanice si care produce un flux de aer de trei ori mai mare decat un cooler mecanic tipic cu ventilator, avand o dimensiune de 4 ori mai mica decat acesta.
RSD5 functioneaza pe baza unui principiu numit “vant corona” (corona wind), folosit in purificatoarele de aer de apartament. Device-ul foloseste o serie de conductori care, la trecerea curentului, genereaza plasma (un gaz puternic ionizat ce contine electroni liberi care conduc electricitate) la micro-scara. Acesti conductori sunt situati in interiorul unor placi conducatoare neincarcate electric ce au forma unor jumatati de cilindri.
Intre conductori si aceste placi se creeaza un camp electric intens, ionii impingand moleculele neutre de aer dinspre fire spre placi si creand astfel un curent de aer.
Principalul obstacol depasit in acest device a fost gasirea unor astfel de forme ale acestor placi din jurul firelor in asa fel incat sa se produca maximul de flux de aer fara riscul de scantei sau arcuri electrice. Ca urmare, RSD5 genereaza un flux de aer de 2,4 metri/s, mult peste tipicul de 0,7 - 1,7 metri/s de la coolerele cu ventilator de dimensiuni de 4 ori mai mari decat device-ul solid-state.
Conform lui Dan Schlitz, unul dintre autorii tehnologiei, aceasta “are puterea de a raci un cip de 25 wati cu un device de sub 1 cm cub si care in viitor va putea fi integrat in siliciu, pentru a crea cip-uri care se auto-racesc”.
Pe langa dimensiunile reduse, device-ul are avantajele ca nu produce deloc zgomot, are un consum redus de putere si este mult mai tolerant la praf.
“RSD5 este unul dintre cele mai importante progrese in materie de racire a componentelor electronice de la conductele cu lichid de racire. Aceasta ar putea schimba paradigma racirii componentelor electronice mobile,” a afirmat Vishal Singhal, co-autor al tehnologiei.
Device-ul este rezultatul a 6 ani de cercetare inceputi atunci cand autorii erau inca studenti la Purdue University, cercetarea fiind sponsorizata de catre National Science Foundation.
Compania americană AMD a anunţat că va reduce din nou preţurile pentru primele două acceleratoare din seria 3000, Radeon HD 3850 şi 3870. Reducerea de preţ se va materializa în următoarele zile, AMD urmând să facă un anunţ oficial în acest sens.
Astfel, Radeon HD 3850 va costa 145 dolari, sau chiar mai puţin, în timp ce vârful noii generaţii de acceleratoare va costa cel mult 159 dolari. În aceste condiţii cele două acceleratoare 3D se dovedesc a fi veritabile "best-buy"-uri, întrucât oferă performanţe de top la preţuri mai mult decât accesibile.
Odată cu noile reduceri Radeon HD 3870 devine, astfel, unul dintre cele mai atractive acceleratoare 3D marca AMD de piaţă, şi asta deoarece va costa mai puţin decât 9600 GT sau 8800GT, şi doar o treime din 3870 X2. Rămâne să aşteptăm reacţia celor de la NVIDIA, întrucât, dacă lucrurile rămân la fel, AMD va începe să recupereze cota de piaţă pierdută cu generaţiile de acceleratoare 3D X1000 şi 2000.
Astfel, Radeon HD 3850 va costa 145 dolari, sau chiar mai puţin, în timp ce vârful noii generaţii de acceleratoare va costa cel mult 159 dolari. În aceste condiţii cele două acceleratoare 3D se dovedesc a fi veritabile "best-buy"-uri, întrucât oferă performanţe de top la preţuri mai mult decât accesibile.
Odată cu noile reduceri Radeon HD 3870 devine, astfel, unul dintre cele mai atractive acceleratoare 3D marca AMD de piaţă, şi asta deoarece va costa mai puţin decât 9600 GT sau 8800GT, şi doar o treime din 3870 X2. Rămâne să aşteptăm reacţia celor de la NVIDIA, întrucât, dacă lucrurile rămân la fel, AMD va începe să recupereze cota de piaţă pierdută cu generaţiile de acceleratoare 3D X1000 şi 2000.
Exponate de la Muzeul Figurilor de Ceara din Sankt Petersburg sunt expuse de luni, 24 martie, la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Expozitia va fi deschisa timp de o luna, peioada in care baimarenii pot sa vada personalitati istorice si contemporane fabricate din ceara.
Pretul biletelor va fi de 3 lei pentru copii si 5 lei pentru adulti. In Baia Mare vor fi prezentate peste 80 de figurine. Chiar daca acestea nu au aceeasi fidelitate ca si cele din celebrul Muzeu Tussaud, este pentru prima oara cand Maramuresul gazduieste un asemenea eveniment.
Pretul biletelor va fi de 3 lei pentru copii si 5 lei pentru adulti. In Baia Mare vor fi prezentate peste 80 de figurine. Chiar daca acestea nu au aceeasi fidelitate ca si cele din celebrul Muzeu Tussaud, este pentru prima oara cand Maramuresul gazduieste un asemenea eveniment.
Cu numai citeva saptamini inaintea campaniei
electorale, moment in care situatia si actionariatul clubului de fotbal din Copou vor deveni important cal de bataie intre candidati, "Ziarul de Iasi" publica o interesanta analiza despre statutul actual al clubului si despre relatia primarului cu ceilalti investitori. Ce spun principalii candidati la fotoliul de primar despre finantarea echipei? Furnizeaza fotbalul catre ieseni, precum o regie, o "utilitate publica"? Sint principalii candidati dispusi sa dea bani de la bugetul local pentru a sustine echipa?
In al patrulea an de mandat, unul dintre subiectele favorite ale primarului Nichita, care a contribuit de altfel la alegerea sa acum patru ani, ramine destul de controversat. Este vorba despre cum trebuie finantat clubul de fotbal Politehnica Iasi si, prin urmare, care este solutia optima de alcatuire a actionariatului. Daca in urma cu patru ani municipalitatea detinea majoritatea covirsitoare a actiunilor, in prezent Consiliul Local mai are doar 42%. Restul este impartit intre noua oameni de afaceri adusi la inceputul acestui an de primar, dupa ce, timp de trei ani, nici un investitor privat nu s-a aventurat in afacerea din Copou. Solutia gasita de Nichita pe ultima suta de metri are darul sa impace, cel putin pe moment, si capra, si varza. Clubul are sanse sa obtina banii necesari mentinerii echipei in prima divizie, iar primarul poate sa spuna ca nu risipeste bugetul public pe propriile-i pasiuni si ca a adus sustinere financiara din zona privata. Solutia poate fi privita insa si critic. In multimea de noua oameni de afaceri, fiecare cu putine procente, primarul ramine cel mai puternic. El poate folosi echipa in scop electoral, dar pe banii
altora. Pe de alta parte, investitorii pot fi pusi in posturi nu tocmai placute, acelea de a sprijini cu sau fara voie un proiect ce se poate dovedi mai mult electoral decit o afacere. De altfel, modul in care au devenit actionari trimite la o pozitie de forta pe care primarul ar fi putut-o folosi fata de ei. Nu exista nici unul dintre ei care sa nu fi avut de-a lungul timpului legaturi directe sau indirecte cu municipalitatea. Unii au furnizat materiale Primariei sau regiilor din subordine, altii au concesionat terenuri, iar o parte dintre ei intentioneaza sa concesioneze terenuri. Toti gestioneaza afaceri de milioane de euro din domenii diferite de activitate si au nevoie de relatii bune cu Primaria. Oficial spun ca au fost convinsi de Gheorghe Nichita sa investeasca la clubul din Dealul Copoului, dar sustin ca implicarea lor nu are legatura cu afacerile derulate in trecut sau in prezent cu Primaria. "Toti au direct sau indirect legaturi cu Primaria. Nu vad unul care sa nu aiba nimic. Dar nu este nici o stare de conflict. Oricine poate veni la club. Nu este si nu a fost nici o restrictie din acest punct de vedere. Apoi, oricine poate participa la licitatii, toata lumea are nevoie de certificate de urbanism cind construieste ceva. Primaria se regaseste cumva in orice fac asemenea oameni de afaceri. Sint firme foarte mari", a declarat viceprimarul Constantin Adascalitei.
Zapodeanu si Cihodaru s-au indragostit subit
Primarul a dat lovitura in luna ianuarie. Atunci, Nichita a anuntat ca a convins mai multi oameni de afaceri din Iasi sa investeasca in fotbal. Astfel, Bogdan Cihodaru, Viorel Roman, Ioan Prisecaru, Maricel Popa, Lucian Grecu, Constantin Benta, Dragos Paval, de la "Dedeman", si Gheorghe Avram, de la firma DAS, au devenit actionari cu acte in regula la Politehnica. Ei au luat cite 4% din actiuni si s-au alaturat lui Iulian Dascalu, patronul "Iulius Mall", care detinea 26% din actiuni, restul de 42% raminind la Consiliul Local. Relatia primarului cu mediul privat fusese pina atunci foarte ambigua. El a acuzat interesele ascunse ale unor "investitori", dar s-a ferit sa-si precizeze interesele proprii in relatia cu clubul. Unul dintre oamenii de afaceri care se apropiase printre primii de Politehnica a fost acuzat de Nichita de interese nu tocmai curate, in sensul ca ar fi vrut sa se foloseasca de calitatea de actionar la Poli pentru a-si rezolva alte afaceri private. Este vorba de Ioan Zapodeanu, un om de afaceri care "lucreaza" in special cu terenuri, multe din ele fiind retrocedate de catre comisia locala de fond funciar. Afaceri similare are insa si Bogdan Cihodaru, unul dintre noii actionari ai clubului. Numele sau a aparut in multe tranzactii cu preluari de drepturi succesorale de la persoane care revendicau proprietati pe raza municipiului. Cihodaru are afaceri si in domeniul constructiilor. El dezvolta pe zeci de hectare din multe zone ale Iasului cartiere de vile si blocuri. Pentru fiecare din ele are nevoie de avize si autorizatii de la Primarie, care nu de putine ori se obtin anevoios. De altfel, chiar in prezent, pe site-ul Primariei sint publicate mai multe planuri urbanistice solicitate de Cihodaru. Una din documentatii vizeaza construirea unui cartier rezidential pe o suprafata de peste 7 ha, in Copou. Omul de afaceri detine 43 de ha in Copou, pe care intentioneaza sa constuiasca vile si blocuri, dar construieste si in alte zone ale municipiului. "Am devenit actionar la club pentru ca imi place foarte mult sportul si fotbalul in special. Cred ca este foarte bine ca avem o echipa in prima divizie. Am luat-o si ca o investitie si s-a dovedit una foarte buna. Echipa este pe val, am batut si Steaua. Eu vreau sa imi diversific investitiile. Cred ca valoarea actiunilor a crescut de trei ori dupa ce am batut Steaua. Nu m-a interesat relatia cu Primaria. Eu tot ce am obtinut a fost prin instante. Primaria nu m-a ajutat cu nimic. Nici nu vreau sa ma ajute cineva. Acum imi permit si financiar sa investesc la fotbal. In plus
, actionarii de acum sint oameni foarte seriosi", ne-a precizat Cihodaru.
Mai toti oamenii de afaceri vad subiectul "Poli" ca fiind delicat, cu atit mai mult cu cit au relatii contractuale sau administrative cu Primaria. Ei spun ca se simt prinsi ca intr-un cleste din punct de vedere al perceptiei publice: pe de o parte unii cred ca au interese la municipalitate, iar pe de alta parte altii presupun ca reprezentantii administratiei conditioneaza relatiile bune de sustinerea echipei de fotbal.
Maricel Popa, intre fotbal si asfalt
Maricel Popa este intr-o asemenea situatie si de aceea evita sa discute subiectul. Firmele sale au cistigat in ultimii ani mai multe contracte finantate de la bugetul local. Astfel, "Omega Tehnoton" a livrat Primariei semafoare sau un sistem
de traducere simultana. Ambele contracte au avut o valoare de aproape 300.000 lei. Contractele importante ale firmelor detinute de Maricel Popa sint insa in domeniul asfaltarilor. Astfel, "Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri" si "Constructii
Feroviare Moldova" au fost alese de "Citadin" drept subcontractanti in contractul de modernizare a drumurilor nationale care traverseaza municipiul. Fondurile sint asigurate de la Guvern, dar sint executate de societatea din subordinea Primariei. Lucrarile erau evaluate in 2004 la 18 milioane lei. Firmele detinute de Popa au lucrat inainte de campania electorala de acum patru ani de aproximativ 3 milioane lei, dar banii au venit foarte tirziu, lucrarile fiind abandonate. O veste buna a venit insa la inceputul acestui an. Compania de Drumuri Nationale va continua contractul semnat de "Citadin", iar cei doi subcontractanti ar urma sa lucreze de aproximativ 8 milioane lei. "Citadin are multe alte investititii de facut. Lucrarile din acest an de pe drumurile nationale vor fi realizate de cele doua firme care au subcontractat", a explicat Catalin Neculau, directorul "Citadin". Omul de afaceri Maricel Popa nu a dorit sa discute insa despre contractele avute cu Primaria sau cu "Citadin". El a avut si in trecut actiuni la SC "Politehnica" SA, dar intr-un numar mult mai mic. "Nu am un motiv special pentru care am cumparat actiuni. S-a discutat cu mai multi oameni de afaceri. Este deranjant ce intrebati. La contractul cu semafoarele nici ledurile nu s-au platit. Trebuie sa vina toti sa sprijine echipa", a afirmat Popa. El a mai spus ca "Omega Tehnoton" sprijina mai multe activitati sportive, dar a refuzat sa comenteze despre lucrarile de asfaltare. "Nu mai continuam discutia. La revedere", a incheiat Popa.
Dascalu detine cele mai multe actiuni
Investitorul privat care detine cele mai multe actiuni are si cea mai mare investitie in derulare alaturi de Primarie. Iulian Dascalu, prin firma "Iulius Grup", s-a asociat cu Consiliul Local pentru a ridica Ansamblul Palas. Investitia se ridica la 150 - 200 milioane euro si va fi realizata pe terenul Primariei. Conform contractului, 21% din profitul realizat din asociere va intra anual la bugetul local. Ansamblul a inceput deja sa fie construit pe o suprafata de 12 hectare, situat in spatele Palatului Culturii. Primarul Nichita a fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai acestui proiect. Pe de alta parte, Dascalu detine in prezent 26% din actiunile de la societatea care gestioneaza clubul de fotbal.
Una dintre cele mai recente afaceri incheiate de Primarie cu unul dintre actionarii Politehnicii este achizitionarea unui imobil din Canta care va fi transformat in locuinte sociale. Firma de la care se va achizitiona cladirea apartine omului de afaceri Viorel Roman. El a parafat o afacere de 5 milioane lei, fara TVA, cu Primaria. Oferta firmei a fost declarata cistigatoare la licitatie.
La capitolul "afaceri care urmeaza" poate fi inclusa firma "Dedeman", un alt proaspat actionar al clubului din Dealul Copoului. Societatea s-a aratat interesata de un teren de 4,5 ha, aflat in proprietatea municipalitatii. De altfel, "Dedeman" este singura firma inscrisa la ambele licitatii organizate pina acum de Primarie pentru concesionarea actualei baze a DSPM de linga "Carrefour". Terenul a fost solicitat initial de dezvoltatorul Complexului "Felicia" din Baza 3, dar singura oferta a venit de la "Dedeman". Cum nici una din licitatiile organizate pina acum nu a putut fi adjudecata, municipalitatea are posibilitatea legala de a trece la negocieri pentru concesionarea terenului.
Lucian Grecu: "Sponsorizez Primaria"
Complexul Hotelier "Unirea" a concesionat deja un teren de la Primarie. Astfel, linga Starea Civila va fi construita o parcare subterana pentru clientii hotelului. Licitatia a fost organizata anul trecut, "Unirea" urmind sa achite timp de 25 de ani redeventa la Primarie. Proiectul a trecut de avizele municipalitatii. "Am venit la club in urma unui apel facut de primar mai multor oameni de afaceri. Eu am optat destul de usor. Cred ca oamenii de afaceri trebuie sa participe la viata orasului. Mie imi place sportul si practic sport. Din punctul meu de vedere, sponsorizez Primaria si in cazul parcarii subterane. Platesc redeventa timp de 25 de ani, dupa care predau parcarea Primariei. Parcarea va putea fi utilizata si de cei care vin la Starea Civila. Daca ar fi firme serioase care ar cistiga bani de la Primarie si ar contribui apoi la activitatea sportiva, ar fi foarte bine. Inseamna ca o parte din bani s-ar intoarce la societate", a explicat Lucian Grecu, patronul Hotelului "Unirea".
Si firma DAS a devenit anul acesta actionar la Politehnica. Sefii Primariei sustin ca, in prezent, societatea nu mai are afaceri cu municipalitatea. In urma cu citiva ani, firma a realizat instalatia de ventilatie de la Baia Comunala. "Contractul a fost semnat in martie 2005 si a avut o valoare de 36.000 euro. Firma DAS nu are afaceri cu autoritatile publice din Iasi. Doar acea nevinovata instalatie de ventilatie, lucrare cistigata la o licitatie. Nu lucrez cu Primaria pentru ca sint preturi foarte mici si pretentii mari", a spus Gheorghe Avram, patronul firmei DAS. El a mai spus ca a venit alaturi de echipa in urma apelului public facut de municipalitate. "Ne-am adunat mai multi oameni de afaceri. Ma cunosteam cu toti si am zis sa intru si eu. Nu am un motiv special. Cred ca nu voi cistiga, dar m-am bucurat cind am batut Steaua. Sint fan al fotbalului, dar nu am timp. Cit mai multi ar trebui sa vina la echipa", a precizat Avram.
Alte doua cazuri
Si patronul restaurantului "Select", Constantin Benta, detine 4% din actiunile societatii "Politehnica". Acest restaurant a pus la dispozitia Primariei alimentele servite la singura petrecere de Revelion organizata de primarul Nichita in spatiu inchis, intre anii 2005 si 2006. Acelasi restaurant a colaborat cu Primaria si la alte cocteiluri organizate de-a lungul timpului in Palatul Roznovanu.
Un alt actionar "greu" la SC "Politehnica" SA este Ioan Prisecaru. Una din societatile pe care le detine, ASAM SA, a furnizat in 2004 sina de tramvai regiei de transport din subordinea Consiliului Local. La acea data, oficialii regiei au declarat ca ASAM a cistigat o licitatie pentru 400 tone de sina evaluate la 316.000 euro. De curind, in comisia de urbanism a fost analizat un plan urbanistic pentru un teren situat vizavi de "Iasitex", pe Calea Chisinaului nr.17. Acolo este acum sediul societatii SINTA, preluata in 2004 de Prisecaru, dar se intentioneaza construirea unei noi cladiri de pina la 20 de etaje. Conform membrilor din cadrul comisiei de urbanism, aceasta ar fi cea mai inalta cladire avizata pina acum de catre comisia Consiliului Local.
Mai multi oameni de afaceri spun ca stinjeneala care invaluie discutarea acestui subiect tine, intr-o buna masura, de rolul disproportionat de mare pe care primarul si-l asuma in acest caz. Orice ar face ei, echipa va fi vazuta dinspre public prin prisma intereselor electorale al edilului sef. Pe viitor, solutia ar fi, in opinia lor, retragerea Primariei in plan secund. Administrarea, fie a victoriei, fie a esecului, ar trebui sa fie strict privata. Asa se va vedea in ce masura poate sa merga un parteneriat public-privat, in acest domeniu sensibil, dincolo de orice suspiciune.
Vor da bani publici la Poli contracandidatii lui Nichita?
Viitorul clubului din Dealul Copoului este strins legat de alegerile locale. In functie de cistigatorul fotoliului de primar, ar urma sa se schimbe si politica municipalitatii fata de Politehnica. Daca actualul primar Gheorghe Nichita este un sustinator neconditionat al echipei, principalii sai contracandidati au opinii diferite.
- Dumitru Oprea, candidat PD-L: "Nu poti finanta un club de fotbal doar din bani publici si sa ai performanta. Cred ca la fotbal trebuie un parteneriat intre comunitate si oameni de afaceri, cu cit mai multi actionari. Daca un anumit om capata control, ii alunga pe toti. Clubul nu trebuie identificat cu primarul sau Consiliul Local. Banii sint publici, de la fiecare iesean"
- Irina Schrotter, candidat independent: "Nu sint experta in probleme de fotbal, dar sint profund deceptionata ca banii iesenilor sint directionati catre aceasta directie. Controlul trebuie cedat treptat catre privati, doar asa poate sa aiba performante. Un exemplu bun este Clujul, care are doua echipe in prima liga. Echipa finantata de la bugetul local este pe ultimul loc, iar cea a privatilor este pe primul"
- Cristian Adomnitei, candidat PNL: Actualul ministru al Educatiei si deputat PNL de Iasi nu a dorit sa isi exprime un punct de vedere cu privire la viitorul clubului intr-un posibil mandat al sau la Primarie. "Acum lucrez la programul meu pentru Primarie. Nu vreau sa spun nimic pina cind nu il prezint. Va trebui sa am o parere, dar toate la timpul lor", a precizat Adomnitei.
electorale, moment in care situatia si actionariatul clubului de fotbal din Copou vor deveni important cal de bataie intre candidati, "Ziarul de Iasi" publica o interesanta analiza despre statutul actual al clubului si despre relatia primarului cu ceilalti investitori. Ce spun principalii candidati la fotoliul de primar despre finantarea echipei? Furnizeaza fotbalul catre ieseni, precum o regie, o "utilitate publica"? Sint principalii candidati dispusi sa dea bani de la bugetul local pentru a sustine echipa?
In al patrulea an de mandat, unul dintre subiectele favorite ale primarului Nichita, care a contribuit de altfel la alegerea sa acum patru ani, ramine destul de controversat. Este vorba despre cum trebuie finantat clubul de fotbal Politehnica Iasi si, prin urmare, care este solutia optima de alcatuire a actionariatului. Daca in urma cu patru ani municipalitatea detinea majoritatea covirsitoare a actiunilor, in prezent Consiliul Local mai are doar 42%. Restul este impartit intre noua oameni de afaceri adusi la inceputul acestui an de primar, dupa ce, timp de trei ani, nici un investitor privat nu s-a aventurat in afacerea din Copou. Solutia gasita de Nichita pe ultima suta de metri are darul sa impace, cel putin pe moment, si capra, si varza. Clubul are sanse sa obtina banii necesari mentinerii echipei in prima divizie, iar primarul poate sa spuna ca nu risipeste bugetul public pe propriile-i pasiuni si ca a adus sustinere financiara din zona privata. Solutia poate fi privita insa si critic. In multimea de noua oameni de afaceri, fiecare cu putine procente, primarul ramine cel mai puternic. El poate folosi echipa in scop electoral, dar pe banii
altora. Pe de alta parte, investitorii pot fi pusi in posturi nu tocmai placute, acelea de a sprijini cu sau fara voie un proiect ce se poate dovedi mai mult electoral decit o afacere. De altfel, modul in care au devenit actionari trimite la o pozitie de forta pe care primarul ar fi putut-o folosi fata de ei. Nu exista nici unul dintre ei care sa nu fi avut de-a lungul timpului legaturi directe sau indirecte cu municipalitatea. Unii au furnizat materiale Primariei sau regiilor din subordine, altii au concesionat terenuri, iar o parte dintre ei intentioneaza sa concesioneze terenuri. Toti gestioneaza afaceri de milioane de euro din domenii diferite de activitate si au nevoie de relatii bune cu Primaria. Oficial spun ca au fost convinsi de Gheorghe Nichita sa investeasca la clubul din Dealul Copoului, dar sustin ca implicarea lor nu are legatura cu afacerile derulate in trecut sau in prezent cu Primaria. "Toti au direct sau indirect legaturi cu Primaria. Nu vad unul care sa nu aiba nimic. Dar nu este nici o stare de conflict. Oricine poate veni la club. Nu este si nu a fost nici o restrictie din acest punct de vedere. Apoi, oricine poate participa la licitatii, toata lumea are nevoie de certificate de urbanism cind construieste ceva. Primaria se regaseste cumva in orice fac asemenea oameni de afaceri. Sint firme foarte mari", a declarat viceprimarul Constantin Adascalitei.
Zapodeanu si Cihodaru s-au indragostit subit
Primarul a dat lovitura in luna ianuarie. Atunci, Nichita a anuntat ca a convins mai multi oameni de afaceri din Iasi sa investeasca in fotbal. Astfel, Bogdan Cihodaru, Viorel Roman, Ioan Prisecaru, Maricel Popa, Lucian Grecu, Constantin Benta, Dragos Paval, de la "Dedeman", si Gheorghe Avram, de la firma DAS, au devenit actionari cu acte in regula la Politehnica. Ei au luat cite 4% din actiuni si s-au alaturat lui Iulian Dascalu, patronul "Iulius Mall", care detinea 26% din actiuni, restul de 42% raminind la Consiliul Local. Relatia primarului cu mediul privat fusese pina atunci foarte ambigua. El a acuzat interesele ascunse ale unor "investitori", dar s-a ferit sa-si precizeze interesele proprii in relatia cu clubul. Unul dintre oamenii de afaceri care se apropiase printre primii de Politehnica a fost acuzat de Nichita de interese nu tocmai curate, in sensul ca ar fi vrut sa se foloseasca de calitatea de actionar la Poli pentru a-si rezolva alte afaceri private. Este vorba de Ioan Zapodeanu, un om de afaceri care "lucreaza" in special cu terenuri, multe din ele fiind retrocedate de catre comisia locala de fond funciar. Afaceri similare are insa si Bogdan Cihodaru, unul dintre noii actionari ai clubului. Numele sau a aparut in multe tranzactii cu preluari de drepturi succesorale de la persoane care revendicau proprietati pe raza municipiului. Cihodaru are afaceri si in domeniul constructiilor. El dezvolta pe zeci de hectare din multe zone ale Iasului cartiere de vile si blocuri. Pentru fiecare din ele are nevoie de avize si autorizatii de la Primarie, care nu de putine ori se obtin anevoios. De altfel, chiar in prezent, pe site-ul Primariei sint publicate mai multe planuri urbanistice solicitate de Cihodaru. Una din documentatii vizeaza construirea unui cartier rezidential pe o suprafata de peste 7 ha, in Copou. Omul de afaceri detine 43 de ha in Copou, pe care intentioneaza sa constuiasca vile si blocuri, dar construieste si in alte zone ale municipiului. "Am devenit actionar la club pentru ca imi place foarte mult sportul si fotbalul in special. Cred ca este foarte bine ca avem o echipa in prima divizie. Am luat-o si ca o investitie si s-a dovedit una foarte buna. Echipa este pe val, am batut si Steaua. Eu vreau sa imi diversific investitiile. Cred ca valoarea actiunilor a crescut de trei ori dupa ce am batut Steaua. Nu m-a interesat relatia cu Primaria. Eu tot ce am obtinut a fost prin instante. Primaria nu m-a ajutat cu nimic. Nici nu vreau sa ma ajute cineva. Acum imi permit si financiar sa investesc la fotbal. In plus
, actionarii de acum sint oameni foarte seriosi", ne-a precizat Cihodaru.
Mai toti oamenii de afaceri vad subiectul "Poli" ca fiind delicat, cu atit mai mult cu cit au relatii contractuale sau administrative cu Primaria. Ei spun ca se simt prinsi ca intr-un cleste din punct de vedere al perceptiei publice: pe de o parte unii cred ca au interese la municipalitate, iar pe de alta parte altii presupun ca reprezentantii administratiei conditioneaza relatiile bune de sustinerea echipei de fotbal.
Maricel Popa, intre fotbal si asfalt
Maricel Popa este intr-o asemenea situatie si de aceea evita sa discute subiectul. Firmele sale au cistigat in ultimii ani mai multe contracte finantate de la bugetul local. Astfel, "Omega Tehnoton" a livrat Primariei semafoare sau un sistem
de traducere simultana. Ambele contracte au avut o valoare de aproape 300.000 lei. Contractele importante ale firmelor detinute de Maricel Popa sint insa in domeniul asfaltarilor. Astfel, "Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri" si "Constructii
Feroviare Moldova" au fost alese de "Citadin" drept subcontractanti in contractul de modernizare a drumurilor nationale care traverseaza municipiul. Fondurile sint asigurate de la Guvern, dar sint executate de societatea din subordinea Primariei. Lucrarile erau evaluate in 2004 la 18 milioane lei. Firmele detinute de Popa au lucrat inainte de campania electorala de acum patru ani de aproximativ 3 milioane lei, dar banii au venit foarte tirziu, lucrarile fiind abandonate. O veste buna a venit insa la inceputul acestui an. Compania de Drumuri Nationale va continua contractul semnat de "Citadin", iar cei doi subcontractanti ar urma sa lucreze de aproximativ 8 milioane lei. "Citadin are multe alte investititii de facut. Lucrarile din acest an de pe drumurile nationale vor fi realizate de cele doua firme care au subcontractat", a explicat Catalin Neculau, directorul "Citadin". Omul de afaceri Maricel Popa nu a dorit sa discute insa despre contractele avute cu Primaria sau cu "Citadin". El a avut si in trecut actiuni la SC "Politehnica" SA, dar intr-un numar mult mai mic. "Nu am un motiv special pentru care am cumparat actiuni. S-a discutat cu mai multi oameni de afaceri. Este deranjant ce intrebati. La contractul cu semafoarele nici ledurile nu s-au platit. Trebuie sa vina toti sa sprijine echipa", a afirmat Popa. El a mai spus ca "Omega Tehnoton" sprijina mai multe activitati sportive, dar a refuzat sa comenteze despre lucrarile de asfaltare. "Nu mai continuam discutia. La revedere", a incheiat Popa.
Dascalu detine cele mai multe actiuni
Investitorul privat care detine cele mai multe actiuni are si cea mai mare investitie in derulare alaturi de Primarie. Iulian Dascalu, prin firma "Iulius Grup", s-a asociat cu Consiliul Local pentru a ridica Ansamblul Palas. Investitia se ridica la 150 - 200 milioane euro si va fi realizata pe terenul Primariei. Conform contractului, 21% din profitul realizat din asociere va intra anual la bugetul local. Ansamblul a inceput deja sa fie construit pe o suprafata de 12 hectare, situat in spatele Palatului Culturii. Primarul Nichita a fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai acestui proiect. Pe de alta parte, Dascalu detine in prezent 26% din actiunile de la societatea care gestioneaza clubul de fotbal.
Una dintre cele mai recente afaceri incheiate de Primarie cu unul dintre actionarii Politehnicii este achizitionarea unui imobil din Canta care va fi transformat in locuinte sociale. Firma de la care se va achizitiona cladirea apartine omului de afaceri Viorel Roman. El a parafat o afacere de 5 milioane lei, fara TVA, cu Primaria. Oferta firmei a fost declarata cistigatoare la licitatie.
La capitolul "afaceri care urmeaza" poate fi inclusa firma "Dedeman", un alt proaspat actionar al clubului din Dealul Copoului. Societatea s-a aratat interesata de un teren de 4,5 ha, aflat in proprietatea municipalitatii. De altfel, "Dedeman" este singura firma inscrisa la ambele licitatii organizate pina acum de Primarie pentru concesionarea actualei baze a DSPM de linga "Carrefour". Terenul a fost solicitat initial de dezvoltatorul Complexului "Felicia" din Baza 3, dar singura oferta a venit de la "Dedeman". Cum nici una din licitatiile organizate pina acum nu a putut fi adjudecata, municipalitatea are posibilitatea legala de a trece la negocieri pentru concesionarea terenului.
Lucian Grecu: "Sponsorizez Primaria"
Complexul Hotelier "Unirea" a concesionat deja un teren de la Primarie. Astfel, linga Starea Civila va fi construita o parcare subterana pentru clientii hotelului. Licitatia a fost organizata anul trecut, "Unirea" urmind sa achite timp de 25 de ani redeventa la Primarie. Proiectul a trecut de avizele municipalitatii. "Am venit la club in urma unui apel facut de primar mai multor oameni de afaceri. Eu am optat destul de usor. Cred ca oamenii de afaceri trebuie sa participe la viata orasului. Mie imi place sportul si practic sport. Din punctul meu de vedere, sponsorizez Primaria si in cazul parcarii subterane. Platesc redeventa timp de 25 de ani, dupa care predau parcarea Primariei. Parcarea va putea fi utilizata si de cei care vin la Starea Civila. Daca ar fi firme serioase care ar cistiga bani de la Primarie si ar contribui apoi la activitatea sportiva, ar fi foarte bine. Inseamna ca o parte din bani s-ar intoarce la societate", a explicat Lucian Grecu, patronul Hotelului "Unirea".
Si firma DAS a devenit anul acesta actionar la Politehnica. Sefii Primariei sustin ca, in prezent, societatea nu mai are afaceri cu municipalitatea. In urma cu citiva ani, firma a realizat instalatia de ventilatie de la Baia Comunala. "Contractul a fost semnat in martie 2005 si a avut o valoare de 36.000 euro. Firma DAS nu are afaceri cu autoritatile publice din Iasi. Doar acea nevinovata instalatie de ventilatie, lucrare cistigata la o licitatie. Nu lucrez cu Primaria pentru ca sint preturi foarte mici si pretentii mari", a spus Gheorghe Avram, patronul firmei DAS. El a mai spus ca a venit alaturi de echipa in urma apelului public facut de municipalitate. "Ne-am adunat mai multi oameni de afaceri. Ma cunosteam cu toti si am zis sa intru si eu. Nu am un motiv special. Cred ca nu voi cistiga, dar m-am bucurat cind am batut Steaua. Sint fan al fotbalului, dar nu am timp. Cit mai multi ar trebui sa vina la echipa", a precizat Avram.
Alte doua cazuri
Si patronul restaurantului "Select", Constantin Benta, detine 4% din actiunile societatii "Politehnica". Acest restaurant a pus la dispozitia Primariei alimentele servite la singura petrecere de Revelion organizata de primarul Nichita in spatiu inchis, intre anii 2005 si 2006. Acelasi restaurant a colaborat cu Primaria si la alte cocteiluri organizate de-a lungul timpului in Palatul Roznovanu.
Un alt actionar "greu" la SC "Politehnica" SA este Ioan Prisecaru. Una din societatile pe care le detine, ASAM SA, a furnizat in 2004 sina de tramvai regiei de transport din subordinea Consiliului Local. La acea data, oficialii regiei au declarat ca ASAM a cistigat o licitatie pentru 400 tone de sina evaluate la 316.000 euro. De curind, in comisia de urbanism a fost analizat un plan urbanistic pentru un teren situat vizavi de "Iasitex", pe Calea Chisinaului nr.17. Acolo este acum sediul societatii SINTA, preluata in 2004 de Prisecaru, dar se intentioneaza construirea unei noi cladiri de pina la 20 de etaje. Conform membrilor din cadrul comisiei de urbanism, aceasta ar fi cea mai inalta cladire avizata pina acum de catre comisia Consiliului Local.
Mai multi oameni de afaceri spun ca stinjeneala care invaluie discutarea acestui subiect tine, intr-o buna masura, de rolul disproportionat de mare pe care primarul si-l asuma in acest caz. Orice ar face ei, echipa va fi vazuta dinspre public prin prisma intereselor electorale al edilului sef. Pe viitor, solutia ar fi, in opinia lor, retragerea Primariei in plan secund. Administrarea, fie a victoriei, fie a esecului, ar trebui sa fie strict privata. Asa se va vedea in ce masura poate sa merga un parteneriat public-privat, in acest domeniu sensibil, dincolo de orice suspiciune.
Vor da bani publici la Poli contracandidatii lui Nichita?
Viitorul clubului din Dealul Copoului este strins legat de alegerile locale. In functie de cistigatorul fotoliului de primar, ar urma sa se schimbe si politica municipalitatii fata de Politehnica. Daca actualul primar Gheorghe Nichita este un sustinator neconditionat al echipei, principalii sai contracandidati au opinii diferite.
- Dumitru Oprea, candidat PD-L: "Nu poti finanta un club de fotbal doar din bani publici si sa ai performanta. Cred ca la fotbal trebuie un parteneriat intre comunitate si oameni de afaceri, cu cit mai multi actionari. Daca un anumit om capata control, ii alunga pe toti. Clubul nu trebuie identificat cu primarul sau Consiliul Local. Banii sint publici, de la fiecare iesean"
- Irina Schrotter, candidat independent: "Nu sint experta in probleme de fotbal, dar sint profund deceptionata ca banii iesenilor sint directionati catre aceasta directie. Controlul trebuie cedat treptat catre privati, doar asa poate sa aiba performante. Un exemplu bun este Clujul, care are doua echipe in prima liga. Echipa finantata de la bugetul local este pe ultimul loc, iar cea a privatilor este pe primul"
- Cristian Adomnitei, candidat PNL: Actualul ministru al Educatiei si deputat PNL de Iasi nu a dorit sa isi exprime un punct de vedere cu privire la viitorul clubului intr-un posibil mandat al sau la Primarie. "Acum lucrez la programul meu pentru Primarie. Nu vreau sa spun nimic pina cind nu il prezint. Va trebui sa am o parere, dar toate la timpul lor", a precizat Adomnitei.
Autorităţile vor să construiască o autobandă de 2,5 km, special pentru autocamioanele de mare tonaj ale FORD, care vor transporta
zilnic peste 1.100 de maşini către Aeroportul Internaţional Craiova. Artera va supratraversa linia CFR Craiova - Bucureşti în zona staţiei Banu Mărăcine.
Autorităţile doljene sunt dispuse să cheltuiască minimum 5.000.000 de euro pentru construirea unei străzi de aproximativ 2,5 km care să facă legătura între viitoarea fabrică FORD şi Aeroportul Internaţional Craiova. Potrivit celor precizate de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, specialiştii lucrează în prezent pentru alegerea celei mai bune rute şi realizarea documentaţiei tehnice necesare. În principiu, artera va supratraversa calea ferată Craiova-Bucureşti, în dreptul haltei Banu Mărăcine, după care va străbate terenurile staţiunii cu acelaşi nume, ieşind în DN 65 - în apropiere de Hanul Doctorului, apoi va intra pe centura de nord a oraşului, spre aeroport. „Specialiştii noştri studiază în prezent variantele pe care le avem cu această arteră. Va fi nevoie de două poduri, pentru că strada va traversa două linii de cale ferată. Sperăm ca o parte din finanţarea necesară să fie asigurată de Ministerul Transporturilor“, a precizat Ion Prioteasa, şeful CJ Dolj.
100 de trailere vor străbate zilnic artera
Arhitectul-şef al CJ, Radu Pappa, era ieri în comuna Cârcea, unde discuta cu reprezentanţii primăriei variantele propuse pentru strada Ford. „Avem două-trei variante în lucru, să vedem pe care o vom alege. Noi credem că nu va fi nevoie de exproprieri (terenul staţiunii a fost retrocedat între timp - n.r.) decât pentru lăţirea străzii, până la 12-14 metri. În principiu, traseul va urma drumurile existente în staţiune. Drumul va avea două benzi. În ceea ce priveşte finanţarea, vom încerca să obţinem fonduri structurale UE pe componenta
pentru infrastructură, iar altă variantă ar fi ca ministerul să finanţeze lucrările. Nu este exclus însă nici ca FORD să participe financiar la acest proiect“, a declarat Pappa.
Dan Dumitru, reprezentantul Domarcons SA, firmă care lucrează în domeniu, crede că preţul unui kilometru de asfalt va fi de aproximativ 2.000.000 de euro. „Dacă avem în vedere costurile centurii de nord a oraşului, unde drumul a fost construit de nou, reiese un cost de 1,5-2 milioane de euro pe kilometru“, a precizat Dan Dumitru. După primii patru ani de activitate, FORD va produce la Craiova 300.000 de automobile, la paritate cu numărul locuitorilor din Bănie. În medie, peste 1.100 de maşini vor ieşi zilnic pe poarta fabricii, ceea ce va face din oraş Detroitul României. La aceste cifre, peste 100 de trailere vor străbate zilnic banda rutieră către aeroport.
zilnic peste 1.100 de maşini către Aeroportul Internaţional Craiova. Artera va supratraversa linia CFR Craiova - Bucureşti în zona staţiei Banu Mărăcine.
Autorităţile doljene sunt dispuse să cheltuiască minimum 5.000.000 de euro pentru construirea unei străzi de aproximativ 2,5 km care să facă legătura între viitoarea fabrică FORD şi Aeroportul Internaţional Craiova. Potrivit celor precizate de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, specialiştii lucrează în prezent pentru alegerea celei mai bune rute şi realizarea documentaţiei tehnice necesare. În principiu, artera va supratraversa calea ferată Craiova-Bucureşti, în dreptul haltei Banu Mărăcine, după care va străbate terenurile staţiunii cu acelaşi nume, ieşind în DN 65 - în apropiere de Hanul Doctorului, apoi va intra pe centura de nord a oraşului, spre aeroport. „Specialiştii noştri studiază în prezent variantele pe care le avem cu această arteră. Va fi nevoie de două poduri, pentru că strada va traversa două linii de cale ferată. Sperăm ca o parte din finanţarea necesară să fie asigurată de Ministerul Transporturilor“, a precizat Ion Prioteasa, şeful CJ Dolj.
100 de trailere vor străbate zilnic artera
Arhitectul-şef al CJ, Radu Pappa, era ieri în comuna Cârcea, unde discuta cu reprezentanţii primăriei variantele propuse pentru strada Ford. „Avem două-trei variante în lucru, să vedem pe care o vom alege. Noi credem că nu va fi nevoie de exproprieri (terenul staţiunii a fost retrocedat între timp - n.r.) decât pentru lăţirea străzii, până la 12-14 metri. În principiu, traseul va urma drumurile existente în staţiune. Drumul va avea două benzi. În ceea ce priveşte finanţarea, vom încerca să obţinem fonduri structurale UE pe componenta
pentru infrastructură, iar altă variantă ar fi ca ministerul să finanţeze lucrările. Nu este exclus însă nici ca FORD să participe financiar la acest proiect“, a declarat Pappa.
Dan Dumitru, reprezentantul Domarcons SA, firmă care lucrează în domeniu, crede că preţul unui kilometru de asfalt va fi de aproximativ 2.000.000 de euro. „Dacă avem în vedere costurile centurii de nord a oraşului, unde drumul a fost construit de nou, reiese un cost de 1,5-2 milioane de euro pe kilometru“, a precizat Dan Dumitru. După primii patru ani de activitate, FORD va produce la Craiova 300.000 de automobile, la paritate cu numărul locuitorilor din Bănie. În medie, peste 1.100 de maşini vor ieşi zilnic pe poarta fabricii, ceea ce va face din oraş Detroitul României. La aceste cifre, peste 100 de trailere vor străbate zilnic banda rutieră către aeroport.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de strămutare a procesului în care liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, alături de alte persoane, este judecat pentru corupţie, de la Judecătoria Târgu Jiu la Judecătoria Sibiu. La Tribunal de această dată, tot la Sibiu se află pe rol şi dosarul lui Ionel Manţog, trimis în judecată pentru fapte de corupţie, respectiv pentru falsurile făcute în documentele
Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, pentru a-şi construi o vilă din banii publici. Sibiu este locul în care se judecă cei mai mulţi gorjeni, pe lângă Manţog şi Morega, mai fac naveta spre instanţe, fostul secretar de stat Cosmin Popescu, foştii directori din Complexul Energetic Turceni, Dan Gavrilescu, Gabriel Bâgu, Nicolae Simionescu, Ovidiu Bălăcescu, Vasile Boca, Ion Vulpe, fost director general al CNLO, fostul director al BCR Gorj, Dumitru Contoloru, judecat în două dosare, şi mulţi foşti angajaţi ai Sucursalei sau oameni de afaceri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul în care este judecat liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, să fie strămutat la Judecătoria Sibiu. Totodată, instanţa supremă a decis menţinerea tuturor actelor efectuate în acest dosar.
În urmă cu o lună, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut ca procesul să fie judecat la oricare altă instanţă din ţară, pentru că Morega ar putea să-i influenţeze pe magistraţii gorjeni. Liderul liberal susţine că judecarea cazului la orice altă instanţă din ţară poate fi garanţia unei judecăţi „echilibrate şi imparţiale”.
Dan Ilie Morega este judecat în dosarul „bani pentru partid” după ce în primăvara lui 2007 în presă a apărut o înregistrare de la o şedinţă a PNL Gorj în care şefilor liberali de instituţii descentralizate li se cereau bani pentru campania
electorală.
Conform procurorilor, Morega este cercetat şi pentru modul în care ar fi dobândit peste trei miliarde de lei vechi de la două fundaţii ale sale. În acelaşi dosar mai sunt judecaţi trei funcţionari de la Sistemul
de Gospodărire a Apelor Gorj şi primarul din comuna Baia de Fier, Constantin Mihuţescu, aceştia fiind puşi sub acuzare după ce edilul l-ar fi sunat pe Morega şi ar fi cerut să îl ajute să îi fie anulată o amendă primită de la inspectorii de la Apele Române.
Şeful SGA Gorj, Teodor Popescu, este judecat şi el în acest dosar, acesta având averea pusă sub sechestru, la fel ca şi Dan Ilie Morega. Alţi doi subordonaţi ai lui Popescu sunt puşi sub acuzare, la fel ca şi primarul din Baia de Fier, Constantin Mihuţescu.
Liderul PNL Gorj se află în prezent internat la Spitalul Universitar din Bucureşti, el acuzând probleme la ficat
, pancreas şi colon
.
Corupţii Gorjului s-au mutat la Sibiu
La Sibiu, Morega se va întâlni cu tot fieful democrat gorjean. Se poate spune că aici se va aduna Alianţa Dreptate şi Adevăr. Ce-i drept, la o instanţă superioară judecătoriei, respectiv Tribunalul Sibiu, merg de mai bine de un an liderii democraţi-liberali din Gorj. În fruntea grupului se află Ionel Manţog, acuzat că şi-a construit o vilă în cartierul Primăverii din Târgu-Jiu, din banii statului, într-un mod ilegal. Manţog a ridicat excepţii, peste excepţii, în ideea de a scăpa de judecată. După ce a ridicat excepţia neconstituţionalităţii, unde au obţinut o suspendare a judecării de şase luni, Vulpe şi Manţog se judecă tot la Sibiu. Următorul termen de judecată în aceste dosare este 26 martie anul acesta.
La Tribunalul Sibiu se judecă şi dosarul lui Cosmin Popescu, un alt lider al PD-L Gorj, tot pentru fapte de corupţie, întrucât din funcţia de secretar de stat a falsificat un raport pentru a-l favoriza pe Ionel Manţog. Dosarul său a avut termen de judecată, ieri.
Ceilalţi foşti directori ai Complexului Energetic Turceni, Dan Gavrilescu, care este şi liderul de tineret al PD-L Gorj, Nicolae Simionescu, Gabriel Bâgu şi ceilalţi directori trimişi în judecată de DNA, au termen de judecată în 9 aprilie anul acesta. Ei sunt acuzaţi că au falsificat documente ale instituţiei pentru a prejudicia statul cu cinci milioane de euro. Au recurs la fals pentru a da câştig de cauză unor firme controlate de lideri de sindicat şi lideri politici.
Tot la Sibiu se mai află şi cele două dosare penale ale lui Dumitru Contoloru, fostul director al Sucursalei BCR Gorj, pentru frauda adusă instituţiei la care lucra. Unul are termen de judecată în 4 aprilie, anul acesta, altul în 18 aprilie, iar cel de-al treilea dosar, în care a fost achitat şi s-a declarat apel, se judecă la Curtea de Apel Alba, având termen de judecată 1 aprilie 2008.
Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, pentru a-şi construi o vilă din banii publici. Sibiu este locul în care se judecă cei mai mulţi gorjeni, pe lângă Manţog şi Morega, mai fac naveta spre instanţe, fostul secretar de stat Cosmin Popescu, foştii directori din Complexul Energetic Turceni, Dan Gavrilescu, Gabriel Bâgu, Nicolae Simionescu, Ovidiu Bălăcescu, Vasile Boca, Ion Vulpe, fost director general al CNLO, fostul director al BCR Gorj, Dumitru Contoloru, judecat în două dosare, şi mulţi foşti angajaţi ai Sucursalei sau oameni de afaceri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul în care este judecat liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, să fie strămutat la Judecătoria Sibiu. Totodată, instanţa supremă a decis menţinerea tuturor actelor efectuate în acest dosar.
În urmă cu o lună, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut ca procesul să fie judecat la oricare altă instanţă din ţară, pentru că Morega ar putea să-i influenţeze pe magistraţii gorjeni. Liderul liberal susţine că judecarea cazului la orice altă instanţă din ţară poate fi garanţia unei judecăţi „echilibrate şi imparţiale”.
Dan Ilie Morega este judecat în dosarul „bani pentru partid” după ce în primăvara lui 2007 în presă a apărut o înregistrare de la o şedinţă a PNL Gorj în care şefilor liberali de instituţii descentralizate li se cereau bani pentru campania
electorală.
Conform procurorilor, Morega este cercetat şi pentru modul în care ar fi dobândit peste trei miliarde de lei vechi de la două fundaţii ale sale. În acelaşi dosar mai sunt judecaţi trei funcţionari de la Sistemul
de Gospodărire a Apelor Gorj şi primarul din comuna Baia de Fier, Constantin Mihuţescu, aceştia fiind puşi sub acuzare după ce edilul l-ar fi sunat pe Morega şi ar fi cerut să îl ajute să îi fie anulată o amendă primită de la inspectorii de la Apele Române.
Şeful SGA Gorj, Teodor Popescu, este judecat şi el în acest dosar, acesta având averea pusă sub sechestru, la fel ca şi Dan Ilie Morega. Alţi doi subordonaţi ai lui Popescu sunt puşi sub acuzare, la fel ca şi primarul din Baia de Fier, Constantin Mihuţescu.
Liderul PNL Gorj se află în prezent internat la Spitalul Universitar din Bucureşti, el acuzând probleme la ficat
, pancreas şi colon
.
Corupţii Gorjului s-au mutat la Sibiu
La Sibiu, Morega se va întâlni cu tot fieful democrat gorjean. Se poate spune că aici se va aduna Alianţa Dreptate şi Adevăr. Ce-i drept, la o instanţă superioară judecătoriei, respectiv Tribunalul Sibiu, merg de mai bine de un an liderii democraţi-liberali din Gorj. În fruntea grupului se află Ionel Manţog, acuzat că şi-a construit o vilă în cartierul Primăverii din Târgu-Jiu, din banii statului, într-un mod ilegal. Manţog a ridicat excepţii, peste excepţii, în ideea de a scăpa de judecată. După ce a ridicat excepţia neconstituţionalităţii, unde au obţinut o suspendare a judecării de şase luni, Vulpe şi Manţog se judecă tot la Sibiu. Următorul termen de judecată în aceste dosare este 26 martie anul acesta.
La Tribunalul Sibiu se judecă şi dosarul lui Cosmin Popescu, un alt lider al PD-L Gorj, tot pentru fapte de corupţie, întrucât din funcţia de secretar de stat a falsificat un raport pentru a-l favoriza pe Ionel Manţog. Dosarul său a avut termen de judecată, ieri.
Ceilalţi foşti directori ai Complexului Energetic Turceni, Dan Gavrilescu, care este şi liderul de tineret al PD-L Gorj, Nicolae Simionescu, Gabriel Bâgu şi ceilalţi directori trimişi în judecată de DNA, au termen de judecată în 9 aprilie anul acesta. Ei sunt acuzaţi că au falsificat documente ale instituţiei pentru a prejudicia statul cu cinci milioane de euro. Au recurs la fals pentru a da câştig de cauză unor firme controlate de lideri de sindicat şi lideri politici.
Tot la Sibiu se mai află şi cele două dosare penale ale lui Dumitru Contoloru, fostul director al Sucursalei BCR Gorj, pentru frauda adusă instituţiei la care lucra. Unul are termen de judecată în 4 aprilie, anul acesta, altul în 18 aprilie, iar cel de-al treilea dosar, în care a fost achitat şi s-a declarat apel, se judecă la Curtea de Apel Alba, având termen de judecată 1 aprilie 2008.
După patru ani de acţiuni în instanţă, medicul
de familie Paul Şerban a avut câştig de cauză în faţa Ministerului Sănătăţii în privinţa acordării drepturilor şi sporurilor salariale stabilite de lege pentru medicii din mediul rural.
„Nu era respectată legislaţia şi nu ne erau respectate drepturile contractuale. De aceea am fost nevoit să iau atitudine“, spune Paul Şerban. El a demarat acest proces mai ales pentru că se simte obligat să dea un exemplu, din moment ce are şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei medicilor de familie din judeţul Botoşani. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în urmă cu câteva zile, că Paul Şerban trebuie să primească din partea MS suma de 78.000 de lei.
„La început nu mi-am făcut iluzii deşarte. Am sperat că instanţa va fi cea care va decide şi va fi obiectivă, totuşi am fost mulţumit că, din 2005, toţi colegii au primit toate sporurile aşa cum era prevăzut în legislaţie. Într-un fel, am satisfacţia că datorită acţiunii mele s-a respectat legislaţia“.
Început greu
Paul Şerban a început războiul împotriva sistemului
în 2004, la Adunarea Generală a Colegiului Naţional, în prezenţa reprezentanţ ilor Ministerului Sănătăţii. La acel moment, el a spus că în judeţul Botoşani medicii de familie semnează contractele în alb.
„Ni se pune în faţă ultima pagină a contractului pe care să îl semnăm şi să îl ştampilăm, fără să fie semnat de reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate, şi noi nu ştim conţinutul contractului, urmând să-l primim a doua lună“, a spus Paul Şerban. După ce a făcut aceste sesizări, medicul botoşănean s-a trezit cu un control de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
„Nu a fost o întâmplare. A fost un audit comandat. Să nu îmi spună nimeni că exact atunci îmi venise mie rândul. A venit o echipă de patru oameni, au controlat zece zile activitatea pe ultimii trei ani, dar nu au găsit nimic“, susţine el. După control, medicul a sesizat faptul că erau diferenţe şi de 250 de pacienţi care nu se regăseau în evidenţe, şi acest lucru ducea la diminuarea sumei pe care o primea lunar de la Casa Judeţeană de Asigurări. În plus
, medicul a reclamat şi problema sporurilor.
„Conform fişei de la Direcţia de Sănătate Publică, eu aveam dreptul la un spor de 60%, iar soţia - 45%, iar noi primeam 0%-15%. Acesta era sporul pe care îl dădea Casa de Asigurări, fără să fie respectate criteriile legale. Când îi întrebam, spuneau că nu au bani, dar în contract nu scrie nicăieri că acestea se acordă în funcţie de bugetul Casei Judeţene de Asigurări de Să- nătate“, rememorează el.
„Medicina de familie e o vacă bună de muls“
După ce a purtat o corespondenţă cu CJAS Botoşani, s-a adresat Comisiei de arbitraj a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, atât în nume personal, cât şi ca preşedinte al Asociaţiei medicilor de familie din Botoşani. După şapte luni a primit răspunsul, prin care comisia a declinat competenţa.
În 2005, s-a adresat instanţei de judecată şi, în septembrie 2007, s-a dat sentinţa pe fond unde a avut câştig de cauză. Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a făcut recurs, iar, pe 17 martie, Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză. „Pe speţa aceasta este singurul caz din ţară. Nu a mai cerut nimeni din ţară revendicarea drepturilor băneşti“, susţine Şerban.
Pur şi simplu a ajuns la saturaţie, după ani de luptă cu sistemul sanitar din mediul rural. Din cauza drumului prost, el a asistat şi la multe naşteri, pentru că ambulanţele nu puteau ajunge în zonă. „Vreau să văd un primar care a scos bani din buzunarul lui, după ce a luat salariul, şi a cumpărat geamuri termopan la primărie sau că domnul ministru, din banii lui de ministru şi de deputat, a făcut îmbunătăţiri la clădirea Ministerului Sănătăţii. Dacă se justifică, facem şi noi la fel. Medicina de familie e o vacă bună de muls“, conchide medicul botoşănean.
CARIERĂ
Şi-a făcut un rost la Botoşani
Originar din Brăila, medicul Paul Şerban, acum în vârstă de 54 de ani, a ajuns să practice în judeţul Botoşani după clasicele repartiţii din vremea vechiului regim. După ce a făcut facultatea la Bucureşti, a mers la Târgu-Mureş pentru rezidenţiat şi tot aici şi-a cunoscut consoarta, Katalin.
Pentru că nu s-a putut întoarce acasă, a rămas în comuna botoşăneană în care a fost repartizat, Nicşeni. Aici îşi face meseria de 20 de ani şi, între timp, a preluat şi cabinetul de la Corlăteni, aflat la vreo 50 de kilometri de municipiul Botoşani. Deşi nu este proprietar al cabinetelor medicale din comunele Nicşeni şi Corlăteni, Paul Şerban a început să facă investiţii serioase, realizate prin credite
bancare.
Doar în cabinetul de la Nicşeni, amenajat la parterul unui bloc, a montat recent o centrală termică, a refăcut tâmplăria, ceea ce a costat circa 35.000 de lei. În modernizarea cabinetului de la Corlăteni, el are buget de cheltuit de circa 50.000 de lei.
de familie Paul Şerban a avut câştig de cauză în faţa Ministerului Sănătăţii în privinţa acordării drepturilor şi sporurilor salariale stabilite de lege pentru medicii din mediul rural.
„Nu era respectată legislaţia şi nu ne erau respectate drepturile contractuale. De aceea am fost nevoit să iau atitudine“, spune Paul Şerban. El a demarat acest proces mai ales pentru că se simte obligat să dea un exemplu, din moment ce are şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei medicilor de familie din judeţul Botoşani. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în urmă cu câteva zile, că Paul Şerban trebuie să primească din partea MS suma de 78.000 de lei.
„La început nu mi-am făcut iluzii deşarte. Am sperat că instanţa va fi cea care va decide şi va fi obiectivă, totuşi am fost mulţumit că, din 2005, toţi colegii au primit toate sporurile aşa cum era prevăzut în legislaţie. Într-un fel, am satisfacţia că datorită acţiunii mele s-a respectat legislaţia“.
Început greu
Paul Şerban a început războiul împotriva sistemului
în 2004, la Adunarea Generală a Colegiului Naţional, în prezenţa reprezentanţ ilor Ministerului Sănătăţii. La acel moment, el a spus că în judeţul Botoşani medicii de familie semnează contractele în alb.
„Ni se pune în faţă ultima pagină a contractului pe care să îl semnăm şi să îl ştampilăm, fără să fie semnat de reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate, şi noi nu ştim conţinutul contractului, urmând să-l primim a doua lună“, a spus Paul Şerban. După ce a făcut aceste sesizări, medicul botoşănean s-a trezit cu un control de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
„Nu a fost o întâmplare. A fost un audit comandat. Să nu îmi spună nimeni că exact atunci îmi venise mie rândul. A venit o echipă de patru oameni, au controlat zece zile activitatea pe ultimii trei ani, dar nu au găsit nimic“, susţine el. După control, medicul a sesizat faptul că erau diferenţe şi de 250 de pacienţi care nu se regăseau în evidenţe, şi acest lucru ducea la diminuarea sumei pe care o primea lunar de la Casa Judeţeană de Asigurări. În plus
, medicul a reclamat şi problema sporurilor.
„Conform fişei de la Direcţia de Sănătate Publică, eu aveam dreptul la un spor de 60%, iar soţia - 45%, iar noi primeam 0%-15%. Acesta era sporul pe care îl dădea Casa de Asigurări, fără să fie respectate criteriile legale. Când îi întrebam, spuneau că nu au bani, dar în contract nu scrie nicăieri că acestea se acordă în funcţie de bugetul Casei Judeţene de Asigurări de Să- nătate“, rememorează el.
„Medicina de familie e o vacă bună de muls“
După ce a purtat o corespondenţă cu CJAS Botoşani, s-a adresat Comisiei de arbitraj a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, atât în nume personal, cât şi ca preşedinte al Asociaţiei medicilor de familie din Botoşani. După şapte luni a primit răspunsul, prin care comisia a declinat competenţa.
În 2005, s-a adresat instanţei de judecată şi, în septembrie 2007, s-a dat sentinţa pe fond unde a avut câştig de cauză. Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a făcut recurs, iar, pe 17 martie, Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză. „Pe speţa aceasta este singurul caz din ţară. Nu a mai cerut nimeni din ţară revendicarea drepturilor băneşti“, susţine Şerban.
Pur şi simplu a ajuns la saturaţie, după ani de luptă cu sistemul sanitar din mediul rural. Din cauza drumului prost, el a asistat şi la multe naşteri, pentru că ambulanţele nu puteau ajunge în zonă. „Vreau să văd un primar care a scos bani din buzunarul lui, după ce a luat salariul, şi a cumpărat geamuri termopan la primărie sau că domnul ministru, din banii lui de ministru şi de deputat, a făcut îmbunătăţiri la clădirea Ministerului Sănătăţii. Dacă se justifică, facem şi noi la fel. Medicina de familie e o vacă bună de muls“, conchide medicul botoşănean.
CARIERĂ
Şi-a făcut un rost la Botoşani
Originar din Brăila, medicul Paul Şerban, acum în vârstă de 54 de ani, a ajuns să practice în judeţul Botoşani după clasicele repartiţii din vremea vechiului regim. După ce a făcut facultatea la Bucureşti, a mers la Târgu-Mureş pentru rezidenţiat şi tot aici şi-a cunoscut consoarta, Katalin.
Pentru că nu s-a putut întoarce acasă, a rămas în comuna botoşăneană în care a fost repartizat, Nicşeni. Aici îşi face meseria de 20 de ani şi, între timp, a preluat şi cabinetul de la Corlăteni, aflat la vreo 50 de kilometri de municipiul Botoşani. Deşi nu este proprietar al cabinetelor medicale din comunele Nicşeni şi Corlăteni, Paul Şerban a început să facă investiţii serioase, realizate prin credite
bancare.
Doar în cabinetul de la Nicşeni, amenajat la parterul unui bloc, a montat recent o centrală termică, a refăcut tâmplăria, ceea ce a costat circa 35.000 de lei. În modernizarea cabinetului de la Corlăteni, el are buget de cheltuit de circa 50.000 de lei.
Reactiile la anuntul lui Gh. Constantin au venit imediat. "Functia de presedinte al CCA este mai mult decorativa, probabil de-asta pleaca. Oricine ar veni in fruntea CCA, mare lucru nu se schimba, exista acum un lot de arbitri tineri si fara experienta. Vom mai avea de suportat doi-trei ani pana cand vor capata experienta. Oricine ar veni in fruntea CCA nu se va schimba nimic", a spus Iuliu Muresan. "Nu ma intereseaza, sa fie sanatos
, treaba lui!", a spus Gigi Becali."Demisia lui Constantin nu rezolva cu nimic problema arbitrajului din Romania. Nu i-a fost data autoritate si responsabilitate. Aceste atributiuni i-au fost date insa unei persoane din federatie care nu are nici cea mai mica legatura cu ce se intampla. Problema arbitrajului este Lupescu", a spus George Copos. Intrebat ce parere are despre faptul ca Lupescu l-a acuzat ca "a legalizat spaga in arbitraj", Copos a raspuns: "Lupescu traieste pe alta lume, sa-l lasam in pace!".Cea mai virulenta replica a avut-o insa fostul sef al comisiei. "Pai, ce sa faca acolo? Arbitrajul este pe alte maini. Ce, arbitrajul mai e in mainile CCA? Comisia, practic, mai exista? CCA nu mai are putere de decizie", a spus Ion Craciunescu, care este convins ca Mircea Sandu si Ionut Lupescu s-au gandit deja la inlocuitori pentru Constantin. "Ei au cativa favoriti. La ce este acum, nu stiu cine ar putea sa vina. Probabil daca ar veni, eu stiu... Mi-e greu sa spun! Am vrut sa dau un nume mare din lumea internationala. Oamenii s-au invatat acolo si e greu sa-i dea cineva la o parte. Oricine va veni, comanda tot la ei va fi", a mai spus Craciunescu, care a precizat ca ar mai accepta aceasta functie doar daca Sandu si Lupescu nu s-ar mai afla in actualele lor posturi.Gh.
, treaba lui!", a spus Gigi Becali."Demisia lui Constantin nu rezolva cu nimic problema arbitrajului din Romania. Nu i-a fost data autoritate si responsabilitate. Aceste atributiuni i-au fost date insa unei persoane din federatie care nu are nici cea mai mica legatura cu ce se intampla. Problema arbitrajului este Lupescu", a spus George Copos. Intrebat ce parere are despre faptul ca Lupescu l-a acuzat ca "a legalizat spaga in arbitraj", Copos a raspuns: "Lupescu traieste pe alta lume, sa-l lasam in pace!".Cea mai virulenta replica a avut-o insa fostul sef al comisiei. "Pai, ce sa faca acolo? Arbitrajul este pe alte maini. Ce, arbitrajul mai e in mainile CCA? Comisia, practic, mai exista? CCA nu mai are putere de decizie", a spus Ion Craciunescu, care este convins ca Mircea Sandu si Ionut Lupescu s-au gandit deja la inlocuitori pentru Constantin. "Ei au cativa favoriti. La ce este acum, nu stiu cine ar putea sa vina. Probabil daca ar veni, eu stiu... Mi-e greu sa spun! Am vrut sa dau un nume mare din lumea internationala. Oamenii s-au invatat acolo si e greu sa-i dea cineva la o parte. Oricine va veni, comanda tot la ei va fi", a mai spus Craciunescu, care a precizat ca ar mai accepta aceasta functie doar daca Sandu si Lupescu nu s-ar mai afla in actualele lor posturi.Gh.
Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că miercuri va avea loc şedinţa în care se va lua o decizie în privinţa rezultatului final al partidei Rapid-Steaua.
"Deaconu a fost evident lovit. A avut o discutie cu secretarul general al Ligii, Vali Alexandru şi au cazut de acord sa continue jocul dar in momentul in care s-a apropiat de locul repunerii, cel putin un obiect a zburat din nou spre el. In acel moment a decis intreruperea meciului. Ce se va intampla vom afla miercuri, atunci cand va avea loc intalnirea comisiei. Iata ce s-a intamplat, Copos a tot spus ca va retrage de pe teren şi până la urmă arbitrajul a fost foarte bun dar a fost lovit", a spus Sandu.
"Deaconu a fost evident lovit. A avut o discutie cu secretarul general al Ligii, Vali Alexandru şi au cazut de acord sa continue jocul dar in momentul in care s-a apropiat de locul repunerii, cel putin un obiect a zburat din nou spre el. In acel moment a decis intreruperea meciului. Ce se va intampla vom afla miercuri, atunci cand va avea loc intalnirea comisiei. Iata ce s-a intamplat, Copos a tot spus ca va retrage de pe teren şi până la urmă arbitrajul a fost foarte bun dar a fost lovit", a spus Sandu.
Miercuri seara, etapa 24, CFR Cluj a izbutit o victorie mare in duelul de pe iarba verde de acasa cu Farul, echipa platita in bani
sau in promisiuni de catre "porumbelul pacii scurte", Gigi Becali. Oaspetii au condus pret de 53 de minute (Farul a marcat in minutul 7, CFR a egalat in minutul 60), datorita unui gol inscris de Todoran, intr-o faza in care defensiva liderului s-a confundat cu Harlem Globetrotters. Revenirea liderului avea sa se produca dupa pauza, cind s-a schimbat la fata nu doar trupa lui Andone, cit si arbitrajul lui Victor Berbecaru. Un gol marcat in conditii neregulamentare (Dorsin `60), plus
un altul, superb, realizat de barbatul femeii care considera nevestele de fotbalisti niste parasute (Trica `77), toate acestea au decis soarta partidei si, asa cum s-a exprimat Iuliu Muresan, poate chiar soarta campionatului.Contaran cu seful CCA, arbitrul Berbecaru a condus stupefiant de bine prima partea a meciului. Afectata pina atunci de propria-i durere, in puii ei!, echipa Clujului a inceput sa tipe din toti rarunchii din minutul 34, dupa ce dibaciul Diego Ruiz a marcat, ajutindu-se de mina, iar reusita acestuia a fost anulata, pe cinstite. Din acel moment, si pina la pauza, fiecare decizie a centralului, fie ca aceasta a avut sau nu acoperire regulamentara, a fost contestata zgomotos de gazde, Ioan Andone fiind cel mai inversunat critic, cu mina si cu gura. De altfel, ranit in cuget si simtiri, imediat dupa fluierul final al primei reprize, Andone a navalit la mijlocul terenului si i-a cerut socoteala lui Berbecaru, facind la un moment dat un gest desprins parca din capodopera "Scarface", indicindu-i arbitrului vilcean ceva de genul: "Iti iau glanda!". Nu stim daca Ando s-a exprimat cu "ba" sau cu "dumneavoastra" - acesta este un soi de pamflet si trebuie tratat ca atare - cert este ca, imediat dupa pauza, maniera de arbitraj a distinsului Berbecaru a cunoscut o transformare uluitoare, din buna ea devenid tot buna, dar numai pentru gazde. In actul secund, Berbecaru a fluierat tot, respectiv oricind, oricum si orice, impingind CFR-ul catre impliniri marete. Din aproape in aproape, ajungem la controversata faza din minutul 60, cind liderul a reusit sa restabileasca egalitatea, dar si pulsul presedintelui Muresan. Se impune o precizare: pozitia de ofsaid la Mikael Dorsin a existat, golul nefiind inscris in conditii regulamentare, dar Victor Berbecaru nu poate fi atins, cel putin in aceasta chestiune, nici macar cu o palma, pentru ca vina exclusiva apartine asistentului Szekely ori Gheorghe sau Szekely, nu stim precis care, cei doi tusieri fiind imbracati la fel.
Faza golului de 1-1, povestita:
Momentul 1: Alin Minteuan (CFR) arunca mingea in careul aglomerat al oaspetilor, sperind ca se va gasi el, cineva sa introduca mingea in poarta, ceea ce s-a si intimplat.
Momentul 2: Diego Ruiz (CFR) recentreaza in careul mic, neavind dispozitia necesara sa faca pe eroul. De altfel, s-a dovedit stiintific (cu ochiometru) ca argentinianul isi foloseste de regula mina, de putine ori picioarele si niciodata capul.
Momentul 3: Florin Maxim (Farul) respinge mingea exact in mina lui Dani (numarul 31), cu certitudine avind intentia de a indeparta pericolul, nu de a produce un penalty, Maxim realizind intr-o clipita, ca un veritabil soim, ca actiunea se poarta in propriul careu.
Momentul 4: Balonul deviat din mina lui Dani (CFR) ajunge la Mikael Dorsin (idem), mingea fiind probabil asistata electronic din tribuna de numitul Alexandru Tudor, un arbitru mustrat si cu mustrari de constiinta. Faptul ca, in momentul primirii balonului, Dorsin se afla in pozitie afara din joc, reprezinta un amanunt insignifiant. Importanta va ramine inselaciunea comisa de Tudor, dar si ancheta legata de provenienta pungasei telecomenzi.
Afirmatii:
Ion Marin, antrenor Farul Constanta: "Remarc dupa acest meci brigada de arbitri, care si-a intrat intr-un rol nefiresc".
nIoan Andone: "Golul Farului nu s-ar fi marcat daca arbitrul fluiera la accidentarea lui Minteuan. Maxim trebuia sa ia al doilea galben pentru hent in repriza secunda. Au fost greseli de arbitraj si de o parte si de cealalta".
Gherghe Bosinceanu: "Szekely si arbitrul de centru i-au impins pe clujeni spre noi in repriza a doua, prin lovituri libere, cartonase acordate jucatorilor nostri, prin nesanctionarea cu cartonas a celor de la Cluj si prin faptul ca le-a permis clujenilor un joc extrem de dur".
sau in promisiuni de catre "porumbelul pacii scurte", Gigi Becali. Oaspetii au condus pret de 53 de minute (Farul a marcat in minutul 7, CFR a egalat in minutul 60), datorita unui gol inscris de Todoran, intr-o faza in care defensiva liderului s-a confundat cu Harlem Globetrotters. Revenirea liderului avea sa se produca dupa pauza, cind s-a schimbat la fata nu doar trupa lui Andone, cit si arbitrajul lui Victor Berbecaru. Un gol marcat in conditii neregulamentare (Dorsin `60), plus
un altul, superb, realizat de barbatul femeii care considera nevestele de fotbalisti niste parasute (Trica `77), toate acestea au decis soarta partidei si, asa cum s-a exprimat Iuliu Muresan, poate chiar soarta campionatului.Contaran cu seful CCA, arbitrul Berbecaru a condus stupefiant de bine prima partea a meciului. Afectata pina atunci de propria-i durere, in puii ei!, echipa Clujului a inceput sa tipe din toti rarunchii din minutul 34, dupa ce dibaciul Diego Ruiz a marcat, ajutindu-se de mina, iar reusita acestuia a fost anulata, pe cinstite. Din acel moment, si pina la pauza, fiecare decizie a centralului, fie ca aceasta a avut sau nu acoperire regulamentara, a fost contestata zgomotos de gazde, Ioan Andone fiind cel mai inversunat critic, cu mina si cu gura. De altfel, ranit in cuget si simtiri, imediat dupa fluierul final al primei reprize, Andone a navalit la mijlocul terenului si i-a cerut socoteala lui Berbecaru, facind la un moment dat un gest desprins parca din capodopera "Scarface", indicindu-i arbitrului vilcean ceva de genul: "Iti iau glanda!". Nu stim daca Ando s-a exprimat cu "ba" sau cu "dumneavoastra" - acesta este un soi de pamflet si trebuie tratat ca atare - cert este ca, imediat dupa pauza, maniera de arbitraj a distinsului Berbecaru a cunoscut o transformare uluitoare, din buna ea devenid tot buna, dar numai pentru gazde. In actul secund, Berbecaru a fluierat tot, respectiv oricind, oricum si orice, impingind CFR-ul catre impliniri marete. Din aproape in aproape, ajungem la controversata faza din minutul 60, cind liderul a reusit sa restabileasca egalitatea, dar si pulsul presedintelui Muresan. Se impune o precizare: pozitia de ofsaid la Mikael Dorsin a existat, golul nefiind inscris in conditii regulamentare, dar Victor Berbecaru nu poate fi atins, cel putin in aceasta chestiune, nici macar cu o palma, pentru ca vina exclusiva apartine asistentului Szekely ori Gheorghe sau Szekely, nu stim precis care, cei doi tusieri fiind imbracati la fel.
Faza golului de 1-1, povestita:
Momentul 1: Alin Minteuan (CFR) arunca mingea in careul aglomerat al oaspetilor, sperind ca se va gasi el, cineva sa introduca mingea in poarta, ceea ce s-a si intimplat.
Momentul 2: Diego Ruiz (CFR) recentreaza in careul mic, neavind dispozitia necesara sa faca pe eroul. De altfel, s-a dovedit stiintific (cu ochiometru) ca argentinianul isi foloseste de regula mina, de putine ori picioarele si niciodata capul.
Momentul 3: Florin Maxim (Farul) respinge mingea exact in mina lui Dani (numarul 31), cu certitudine avind intentia de a indeparta pericolul, nu de a produce un penalty, Maxim realizind intr-o clipita, ca un veritabil soim, ca actiunea se poarta in propriul careu.
Momentul 4: Balonul deviat din mina lui Dani (CFR) ajunge la Mikael Dorsin (idem), mingea fiind probabil asistata electronic din tribuna de numitul Alexandru Tudor, un arbitru mustrat si cu mustrari de constiinta. Faptul ca, in momentul primirii balonului, Dorsin se afla in pozitie afara din joc, reprezinta un amanunt insignifiant. Importanta va ramine inselaciunea comisa de Tudor, dar si ancheta legata de provenienta pungasei telecomenzi.
Afirmatii:
Ion Marin, antrenor Farul Constanta: "Remarc dupa acest meci brigada de arbitri, care si-a intrat intr-un rol nefiresc".
nIoan Andone: "Golul Farului nu s-ar fi marcat daca arbitrul fluiera la accidentarea lui Minteuan. Maxim trebuia sa ia al doilea galben pentru hent in repriza secunda. Au fost greseli de arbitraj si de o parte si de cealalta".
Gherghe Bosinceanu: "Szekely si arbitrul de centru i-au impins pe clujeni spre noi in repriza a doua, prin lovituri libere, cartonase acordate jucatorilor nostri, prin nesanctionarea cu cartonas a celor de la Cluj si prin faptul ca le-a permis clujenilor un joc extrem de dur".
Patronul Rapidului, George Copos, a declarat astăzi, pentru NewsIn, că a discutat cu Mircea Rednic până dimineaţă, iar tehnicianul va reveni asupra deciziei de a demisiona.
"Am vorbit cu Rednic până la ora 3:30 şi nu pleacă de la Rapid. Mircea Rednic ştie foarte bine că am fost alături de el în momente grele. Mi-am deschis pieptul în faţa celor care îl contestau vehement pe Mircea Rednic", a declarat George Copos.
Întrebat cât de afectat este antrenorul după evenimentele petrecute la derby-ul cu Steaua, George Copos a spus: "Mircea Rednic este un om special, o persoană deosebită. Şi-a dorit foarte mult să câştige acest derby. Mai mult, el se gândeşte la munca jucătorilor. Cred că nu a uitat că l-am ajutat şi nu va pleca".
Antrenorul Rapidului, Mircea Rednic, a anunţat joi, după meciul cu Steaua, întrerupt în minutul 74, că aceasta a fost ultima sa partidă ca tehnician al giuleştenilor, lăsând să se înţeleagă că va demisiona.
Arbitrul Alexandru Deaconu a întrerupt meciul de joi Rapid-Steaua, în minutul 74, după ce a fost lovit cu un obiect aruncat din tribune, la scorul de 1-0 pentru giuleşteni.
"Am vorbit cu Rednic până la ora 3:30 şi nu pleacă de la Rapid. Mircea Rednic ştie foarte bine că am fost alături de el în momente grele. Mi-am deschis pieptul în faţa celor care îl contestau vehement pe Mircea Rednic", a declarat George Copos.
Întrebat cât de afectat este antrenorul după evenimentele petrecute la derby-ul cu Steaua, George Copos a spus: "Mircea Rednic este un om special, o persoană deosebită. Şi-a dorit foarte mult să câştige acest derby. Mai mult, el se gândeşte la munca jucătorilor. Cred că nu a uitat că l-am ajutat şi nu va pleca".
Antrenorul Rapidului, Mircea Rednic, a anunţat joi, după meciul cu Steaua, întrerupt în minutul 74, că aceasta a fost ultima sa partidă ca tehnician al giuleştenilor, lăsând să se înţeleagă că va demisiona.
Arbitrul Alexandru Deaconu a întrerupt meciul de joi Rapid-Steaua, în minutul 74, după ce a fost lovit cu un obiect aruncat din tribune, la scorul de 1-0 pentru giuleşteni.
FRANKFURT - COTTBUS 2-1 (0-0)
Invingatorii Bayernului au venit in Franfurt cu gandul de-a dovedi ca partida din etapa precedenta n-a fost un...foc de paie.
E stiut faptul ca gazdele se descurca destul de greu atunci cand trebuie sa construiasca, sa conduca jocul.
In prima repriza, Cottbus a inchis bine in aparare.
La inceputul reprizei a doua, in min. 48, Rost "prinde" o minge rau degajata de gazde si trage de la 22 de m. Un sut care normal n-ar fi trebuit sa fie o problema pentru portarul Nikolov dar mingea loveste pamantul in fata portarului si...0-1 ! Consternare pe fetele jucatorilor gazda si in mare parte pe cele ale spectatorilor, peste 45.000 la numar.
In min. 58, Caio primeste mingea de la Fenin, dupa un-doi, si reuseste sa-l invinga pe portarul oaspetilor, Tremmel : 1-1 !
In min. 65, 2-1 pentru gazde dar...
Caio il gaseste cu o pasa pe Russ care trage de la 7m. Mingea loveste bara si revine la Tremmel in timp ce arbitrul fluiera..."gol !
Chiar daca meritata, victoria gazdelor va continua, cu siguranta, discutiile despre chip (in minge) sau...portar de...poarta !
Invingatorii Bayernului au venit in Franfurt cu gandul de-a dovedi ca partida din etapa precedenta n-a fost un...foc de paie.
E stiut faptul ca gazdele se descurca destul de greu atunci cand trebuie sa construiasca, sa conduca jocul.
In prima repriza, Cottbus a inchis bine in aparare.
La inceputul reprizei a doua, in min. 48, Rost "prinde" o minge rau degajata de gazde si trage de la 22 de m. Un sut care normal n-ar fi trebuit sa fie o problema pentru portarul Nikolov dar mingea loveste pamantul in fata portarului si...0-1 ! Consternare pe fetele jucatorilor gazda si in mare parte pe cele ale spectatorilor, peste 45.000 la numar.
In min. 58, Caio primeste mingea de la Fenin, dupa un-doi, si reuseste sa-l invinga pe portarul oaspetilor, Tremmel : 1-1 !
In min. 65, 2-1 pentru gazde dar...
Caio il gaseste cu o pasa pe Russ care trage de la 7m. Mingea loveste bara si revine la Tremmel in timp ce arbitrul fluiera..."gol !
Chiar daca meritata, victoria gazdelor va continua, cu siguranta, discutiile despre chip (in minge) sau...portar de...poarta !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
