Cinci milioane de euro, 70.000 de fani, 3.500 de metri pătraţi amenajaţi doar pentru ea, uneori Regina Pop, alteori Diva Pop a tuturor timpurilor. Oricum ai numi-o, Madonna pune lumea în mişcare, fie că e vorba de bani, spectacole sau bărbaţi. Într-un cuvânt: afacere. Afacere este şi concertul de la Bucureşti, cu cifre care transformă show-ul într-un record în sine.
O sută cincizeci de mii de oameni ar putea vedea show-ul Madonnei din Parcul Izvor. Dintre ei, doar aproximativ 70.000 cu bilet. Restul, curioşi strânşi pe lângă garduri sau cocoţaţi pe clădiri. O cifră mare, depăşită, poate, doar de numărul banilor care se învârt în jurul divei: cinci milioane de euro, cât costă superproducţia de la Bucureşti.
De aproape o săptămână se lucrează de zor şi cu spor la amenajarea celor 3.500 de metri pătraţi rezervaţi pentru concertul din Parcul Izvor. Iată ce ne aşteaptă.
De la Praga a venit scena cu cele o sută de tone şi două module speciale. Nu mai puţin de 100 de tiruri încărcate cu echipament tehnic, decoruri şi ţinute de scenă au ajuns şi ele în România. 1.200 de oameni şi-au suflecat mânecile şi s-au pus pe treabă, iar scena este aproape ridicată. Zecile de mii de fani care vor veni miercuri seara vor fi straşnic păziţi de patru mii de oameni ai legii. Toate acestea pentru un spectacol maraton.
Medicul legist care s-a ocupat de autopsia lui Michael Jackson a confirmat faptul ca moartea megastarului a fost omucidere. Aceasta dezvaluire face tot mai plauzibil scenariul in care doctorul Conrad Murrai va fi pus sub acuzare, deoarece el a fost langa Jacko in momentul mortii sale.
O doză mortală din puternicul anestezic Propofol a fost găsită in corpul lui Michael Jackson in urma autopsiei efectuate de institutul medico-legal din Los Angeles, afirmă luni Los Angeles Times, citat de AFP.
Mandatul de percheziţie care a permis la sfarşitul lunii iulie autorităţilor americane să cerceteze cabinetul medical al ultimului doctor al lui Michael Jackson, Conrad Murray, la Houston, menţionează, de asemenea, faptul că autorităţile americane tratează moartea megastarului drept omucidere.
Potrivit acestui document, Murray a declarat poliţiei din Los Angeles (LAPD) că a tratat insomnia lui Michael Jackson cu Propofol in timpul celor şase săptămani care i-au precedat moartea, dandu-i megastarului in fiecare seară cate 50 de miligrame din puternicul anestezic, pe care i-l administra intravenos. Medicul ar fi incercat apoi să-l detoxifice pe artist dandu-i alte sedative, lorazepam şi midazolam. Cu două zile inainte de moartea lui Michael Jackson, Murray i-ar fi administrat aceste două medicamente fără a mai recurge la Propofol.
In noaptea dinaintea morţii regelui muzicii pop, la 25 iunie, medicul i-ar fi dat cantăreţului un valium la ora 1.30 dimineaţa, apoi i-a administrat intravenos lorazepam la ora 2.00. O oră mai tarziu, Michael Jackson tot nu reuşea să doarmă, aşa că medicul i-ar mai fi administrat şi midazolam. La ora 10.40, la cererea insistentă a lui Michael Jackson, Murray i-ar fi administrat in cele din urmă 25 de miligrame de Propofol.
Poliţia n-ar avea dovezi că doctorul Conrad Murray ar fi achiziţionat Propofol pe cale legală, in condiţiile in care mai multe sticluţe cu acest medicament au fost găsite la domiciliul vedetei, după decesul lui Michael Jackson.
Propofolul este un anestezic extrem de puternic, folosit in mod normal numai in mediul spitalicesc.
Conrad Murray este in prima linie a persoanelor vizate de ancheta asupra morţii regelui muzicii pop.
Mai multe surse afirmaseră că in ziua morţii lui Jackson, Murray i-ar fi administrat Propofol şi l-ar fi lăsat singur in timpul cat a avut perfuzia, ulterior găsindu-l pe cantăreţ fără viaţă in camera lui.
Domiciliul şi cabinetul doctorului din Las Vegas, cabinetul său din Houston şi o farmacie din Las Vegas de unde procura medicamente au fost percheziţionate in ultimele săptămani de LAPD, dar şi de ofiţerii puternicei Agenţii americane antidrog (DEA).
Michael Jackson a murit la 25 iunie la Los Angeles, la varsta de 50 de ani, in urma unui stop cardiac.
O doză mortală din puternicul anestezic Propofol a fost găsită in corpul lui Michael Jackson in urma autopsiei efectuate de institutul medico-legal din Los Angeles, afirmă luni Los Angeles Times, citat de AFP.
Mandatul de percheziţie care a permis la sfarşitul lunii iulie autorităţilor americane să cerceteze cabinetul medical al ultimului doctor al lui Michael Jackson, Conrad Murray, la Houston, menţionează, de asemenea, faptul că autorităţile americane tratează moartea megastarului drept omucidere.
Potrivit acestui document, Murray a declarat poliţiei din Los Angeles (LAPD) că a tratat insomnia lui Michael Jackson cu Propofol in timpul celor şase săptămani care i-au precedat moartea, dandu-i megastarului in fiecare seară cate 50 de miligrame din puternicul anestezic, pe care i-l administra intravenos. Medicul ar fi incercat apoi să-l detoxifice pe artist dandu-i alte sedative, lorazepam şi midazolam. Cu două zile inainte de moartea lui Michael Jackson, Murray i-ar fi administrat aceste două medicamente fără a mai recurge la Propofol.
In noaptea dinaintea morţii regelui muzicii pop, la 25 iunie, medicul i-ar fi dat cantăreţului un valium la ora 1.30 dimineaţa, apoi i-a administrat intravenos lorazepam la ora 2.00. O oră mai tarziu, Michael Jackson tot nu reuşea să doarmă, aşa că medicul i-ar mai fi administrat şi midazolam. La ora 10.40, la cererea insistentă a lui Michael Jackson, Murray i-ar fi administrat in cele din urmă 25 de miligrame de Propofol.
Poliţia n-ar avea dovezi că doctorul Conrad Murray ar fi achiziţionat Propofol pe cale legală, in condiţiile in care mai multe sticluţe cu acest medicament au fost găsite la domiciliul vedetei, după decesul lui Michael Jackson.
Propofolul este un anestezic extrem de puternic, folosit in mod normal numai in mediul spitalicesc.
Conrad Murray este in prima linie a persoanelor vizate de ancheta asupra morţii regelui muzicii pop.
Mai multe surse afirmaseră că in ziua morţii lui Jackson, Murray i-ar fi administrat Propofol şi l-ar fi lăsat singur in timpul cat a avut perfuzia, ulterior găsindu-l pe cantăreţ fără viaţă in camera lui.
Domiciliul şi cabinetul doctorului din Las Vegas, cabinetul său din Houston şi o farmacie din Las Vegas de unde procura medicamente au fost percheziţionate in ultimele săptămani de LAPD, dar şi de ofiţerii puternicei Agenţii americane antidrog (DEA).
Michael Jackson a murit la 25 iunie la Los Angeles, la varsta de 50 de ani, in urma unui stop cardiac.
Premieră media: o vedetă a semnat în direct contractul de muncă. Aşa cum promisese acum câteva zile, Mihai Bendeac, fostul "monden", a semnat contractul cu Antena 1, în direct, aseară, la emisiunea "În gura presei", cu Mircea Badea.
Mihai Bendeac şi-a făcut, practic, debutul în emisiunea lui Badea, care l-a acompaniat la glume şi i-a cerut să imite mai multe personaje, aşa cum obişnuia la Prima
TV. "Mie îmi place mult cum îl imiţi pe Stelian Tănase. Dar vreau să spun că mie cel mai bine mi-a ieşit să-l imit pe Stelian Tănase, atunci când te imitam pe tine cum îl imitai pe Tănase", i-a spus Badea lui Bendeac.
Noul
angajat al Antenei 1 l-a completat imediat pe Badea: "Important când îl imiţi pe Tănase e să nu ai o frază clară". "El, clar, începe o frază şi nu ştie cum o va termina. Adică începe o frază la risc", a adăugat apoi Badea.
Mihai Bendeac şi-a făcut, practic, debutul în emisiunea lui Badea, care l-a acompaniat la glume şi i-a cerut să imite mai multe personaje, aşa cum obişnuia la Prima
TV. "Mie îmi place mult cum îl imiţi pe Stelian Tănase. Dar vreau să spun că mie cel mai bine mi-a ieşit să-l imit pe Stelian Tănase, atunci când te imitam pe tine cum îl imitai pe Tănase", i-a spus Badea lui Bendeac.
Noul
angajat al Antenei 1 l-a completat imediat pe Badea: "Important când îl imiţi pe Tănase e să nu ai o frază clară". "El, clar, începe o frază şi nu ştie cum o va termina. Adică începe o frază la risc", a adăugat apoi Badea.
este 1000 de jandarmi, care vor forma şi zece echipaje călare,vor asigura măsurile de ordine publică şi protecţia spectatorilor care vor merge, miercuri, la concertul Madonnei din parcul Izvor, informează un comunicat al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti remis agenţiei NewsIn.
Pe lângă patrulele obişnuite, jandarmii vor supraveghea parcul Izvor cu ajutorul a zece echipaje călare şi şase patrule cu câini. Totodată, Jandarmeria va coordona şi dispozitivele realizate de Brigada de Poliţie Rutieră, Poliţia de Siguranţă Publică, Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti, a sectoarelor 3, 4 şi 5, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti, precum şi pe cel al societăţii de securitate.
Jandarmeria informează că accesul publicului în Parcul Izvor va fi permis începând cu orele 17.30, pe trei direcţii principale: intersecţie Strada B.P. Haşdeu cu Bulevardul Naţiunile Unite, Splaiul Independenţei cu Strada B.P. Haşdeu şi Splaiul Independenţei – staţia de metrou Izvor, numai pe bază de bilete, invitaţii sau acreditări de presă.
De asemenea, la recomandarea Jandarmeriei, începând cu orele 23.30, R.A.T.B. va pune la dispoziţia publicului trei linii speciale de transport cu plecare din: Piaţa Unirii spre Vatra Luminoasă, Piaţa George Coşbuc spre Şoseaua Giurgiului şi Piaţa Operei spre cartierul Drumul Taberei şi cartierul Dămăroaia. Totodată, R.A.T.B. suplimentează programul de lucru a mijloacelor de transport în comun, liniile troleibuzelor: 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92, autobuzelor: 122, 136, 137, 268, 336, 104, 124, 123, 385 şi tramvaielor: 7, 27 şi 32.
Jandarmii avertizează că la concert nu va fi permis accesul cu bagaje voluminoase, obiecte ce se pot arunca, umbrele, materiale pirotehnice, arme albe sau de foc, precum şi orice alte obiecte care pot pune în pericol siguranţa spectatorilor sau a artiştilor. Controlul corporal la intrarea în zona destinată spectatorilor se va face de către organizator, prin firma de specialitate, se mai arată în comunicatul Jandarmeriei.
Pe lângă patrulele obişnuite, jandarmii vor supraveghea parcul Izvor cu ajutorul a zece echipaje călare şi şase patrule cu câini. Totodată, Jandarmeria va coordona şi dispozitivele realizate de Brigada de Poliţie Rutieră, Poliţia de Siguranţă Publică, Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti, a sectoarelor 3, 4 şi 5, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti, precum şi pe cel al societăţii de securitate.
Jandarmeria informează că accesul publicului în Parcul Izvor va fi permis începând cu orele 17.30, pe trei direcţii principale: intersecţie Strada B.P. Haşdeu cu Bulevardul Naţiunile Unite, Splaiul Independenţei cu Strada B.P. Haşdeu şi Splaiul Independenţei – staţia de metrou Izvor, numai pe bază de bilete, invitaţii sau acreditări de presă.
De asemenea, la recomandarea Jandarmeriei, începând cu orele 23.30, R.A.T.B. va pune la dispoziţia publicului trei linii speciale de transport cu plecare din: Piaţa Unirii spre Vatra Luminoasă, Piaţa George Coşbuc spre Şoseaua Giurgiului şi Piaţa Operei spre cartierul Drumul Taberei şi cartierul Dămăroaia. Totodată, R.A.T.B. suplimentează programul de lucru a mijloacelor de transport în comun, liniile troleibuzelor: 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92, autobuzelor: 122, 136, 137, 268, 336, 104, 124, 123, 385 şi tramvaielor: 7, 27 şi 32.
Jandarmii avertizează că la concert nu va fi permis accesul cu bagaje voluminoase, obiecte ce se pot arunca, umbrele, materiale pirotehnice, arme albe sau de foc, precum şi orice alte obiecte care pot pune în pericol siguranţa spectatorilor sau a artiştilor. Controlul corporal la intrarea în zona destinată spectatorilor se va face de către organizator, prin firma de specialitate, se mai arată în comunicatul Jandarmeriei.
Frumoasa artistă Ramona Bădescu a concertat in cadrul Festivalului Mamaia 2009, prilej pentru reporterii Libertatea.ro să discute cu ea despre planurile de viitor, dar şi despre viaţa personală. Vedeta a acceptat un dialog nonconformist şi nu a încercat să fenteze întrebările incomode care vizau secrete intime.
Libertatea.ro: Cum ai fost primită de publicul din România?
Ramona Bădescu: Nu vă pot descrie ce emoţii puternice am avut când am concertat la Mamaia. Sunt plecată de 20 de ani din ţară. Deşi am păşit pe multe scene din întreaga lume, nicăieri nu e ca acasă. Aici emoţiile se triplează şi am datoria să arăt românilor de ce sunt în stare.
Libertatea.ro: În timpul concertului ai vorbit despre lansarea unui album...
Ramona Bădescu: 16 ani am visat încontinuu la acest material discografic! Albumul conţine 13 melodii, dintre care şapte româneşti şi şase în napoletană. Toată munca s-a desfăşurat la Chişinău pe durata a şase luni de zile, timp în care am muncit aproape zi şi noapte. Dar vă spun, a meritat! Eu sunt o persoană incredibil de exigentă şi de dificilă, iar producătorul meu mă urăşte pentru că am fost atât de nesuferită cu el.
Libertatea.ro: Cum a ajuns Ramona în Italia şi cu ce se ocupă acum?
Ramona Bădescu: În 1994 am fost la Maurizio Costanzo Show, unde italienii mi-au apreciat doar prezenţa fizică. Concepţia lor este că femeia frumoasă este doar mobilă! Am cântat o melodie românească şi am ridicat toată audienţa în picioare, atunci şi-au mai schimbat părerea.
"Am mâncat banane până am făcut indigestie"
Libertatea.ro: Care a fost primul lucru pe care l-ai făcut când ai ajuns în Italia?
Ramona Bădescu: Erau nişte vremuri foarte grele atunci, ţin minte că era mare sărbătoare când primeam în România, de Crăciun, un kilogram de banane... Imediat ce am ajuns în peninsulă, am cumpărat cinci kilograme de banane şi am mâncat până am făcut indigestie!
Libertatea.ro: Cât de mult vrei să avansezi în viaţa politică?
Ramona Bădescu: Au trecut mai bine de 15 ani de când stau în Italia şi, aşa cum se cunoaşte, m-am implicat şi în viaţa politică. Nu este aşa simplu cum cred unii. Am întâmpinat multe dificultăţi, ba chiar am primit şi unele ameninţări de-a lungul timpului. "Du-te acasă, Ramona, nu avem nevoie de tine ca să ne reprezinţi", a sunat un mesaj primit de la un român din "Cizmă". Momentan sunt consilier al primarului Romei, dar vreau din tot sufletul să întemeiez un partid românesc în Italia. Vocea mea este puternică, dar nu pot schimba multe lucruri, am nevoie de susţinere din partea românilor care trăiesc în Italia.
Libertatea.ro: Cum ai fost primită de publicul din România?
Ramona Bădescu: Nu vă pot descrie ce emoţii puternice am avut când am concertat la Mamaia. Sunt plecată de 20 de ani din ţară. Deşi am păşit pe multe scene din întreaga lume, nicăieri nu e ca acasă. Aici emoţiile se triplează şi am datoria să arăt românilor de ce sunt în stare.
Libertatea.ro: În timpul concertului ai vorbit despre lansarea unui album...
Ramona Bădescu: 16 ani am visat încontinuu la acest material discografic! Albumul conţine 13 melodii, dintre care şapte româneşti şi şase în napoletană. Toată munca s-a desfăşurat la Chişinău pe durata a şase luni de zile, timp în care am muncit aproape zi şi noapte. Dar vă spun, a meritat! Eu sunt o persoană incredibil de exigentă şi de dificilă, iar producătorul meu mă urăşte pentru că am fost atât de nesuferită cu el.
Libertatea.ro: Cum a ajuns Ramona în Italia şi cu ce se ocupă acum?
Ramona Bădescu: În 1994 am fost la Maurizio Costanzo Show, unde italienii mi-au apreciat doar prezenţa fizică. Concepţia lor este că femeia frumoasă este doar mobilă! Am cântat o melodie românească şi am ridicat toată audienţa în picioare, atunci şi-au mai schimbat părerea.
"Am mâncat banane până am făcut indigestie"
Libertatea.ro: Care a fost primul lucru pe care l-ai făcut când ai ajuns în Italia?
Ramona Bădescu: Erau nişte vremuri foarte grele atunci, ţin minte că era mare sărbătoare când primeam în România, de Crăciun, un kilogram de banane... Imediat ce am ajuns în peninsulă, am cumpărat cinci kilograme de banane şi am mâncat până am făcut indigestie!
Libertatea.ro: Cât de mult vrei să avansezi în viaţa politică?
Ramona Bădescu: Au trecut mai bine de 15 ani de când stau în Italia şi, aşa cum se cunoaşte, m-am implicat şi în viaţa politică. Nu este aşa simplu cum cred unii. Am întâmpinat multe dificultăţi, ba chiar am primit şi unele ameninţări de-a lungul timpului. "Du-te acasă, Ramona, nu avem nevoie de tine ca să ne reprezinţi", a sunat un mesaj primit de la un român din "Cizmă". Momentan sunt consilier al primarului Romei, dar vreau din tot sufletul să întemeiez un partid românesc în Italia. Vocea mea este puternică, dar nu pot schimba multe lucruri, am nevoie de susţinere din partea românilor care trăiesc în Italia.
Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) va prelungi, miercuri, cu ocazia concertului Madonna, programul de circulaţie până la ora 2.00, pentru 20 de linii de autobuz, troleibuz şi tramvai, a anunţat Primăria Capitalei.
Liniile cu program prelungit sunt 7, 27, 32, 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92, 104, 124, 122, 123, 136, 137, 268, 336 şi 385.
Edilii mai precizează că, în aceeaşi zi, vor fi organizate patru linii suplimentare de autobuze, începând cu ora 23.30. Astfel, de la Piaţa Unirii (cap linie 783), autobuzele vor circula pe traseul Bd. Unirii, Bd. Decebal, Şos. Mihai Bravu, Str. Vatra Luminoasă, Bd. Pierre de Coubertin, până la Stadionul Naţional. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circula în cartierul Vatra Luminoasă".
A doua linie va porni de la Piaţa George Coşbuc şi va circula pe traseul Calea Rahovei, Str. Odoarei, Şos. Viilor, Şos. Giurgiului, până la CFR Progresul. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circula în cartierul Giurgiului".
A treia linie va porni de la Piaţa Operei (Bd. Eroii Sanitari, cap linie 104), autobuzele urmând să circule pe traseul Bd. Eroii Sanitari, Str. Carol Davila, Bd. Eroilor, Str. Dr. Bagdasar, Str. Răzoare, Drumul Sării, Drumul Taberei, Str. Valea Argeşului, Str. Valea Oltului, până la Valea Ialomiţei. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circulă în cartierul Dr. Taberei".
Cea de-a patra linie va porni de la Piaţa Operei (pe Splaiul Independenţei, staţia Opera Română) şi va circula pe traseul Splaiul Independenţei, Şos Cotroceni, Str. C. Noica, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Baldovin Pârcălabul, Str. Gării de Nord, Cal. Griviţei, Bd. Bucureştii Noi, Bd. Gloriei, Str. Piatra Morii, terminal Cartier Dămăroaia. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circulă în cartierul Dămăroia".
Concertul Madonna, primul susţinut în România de celebra cântăreaţă, va avea loc miercuri seara, în parcul Izvor.
Liniile cu program prelungit sunt 7, 27, 32, 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92, 104, 124, 122, 123, 136, 137, 268, 336 şi 385.
Edilii mai precizează că, în aceeaşi zi, vor fi organizate patru linii suplimentare de autobuze, începând cu ora 23.30. Astfel, de la Piaţa Unirii (cap linie 783), autobuzele vor circula pe traseul Bd. Unirii, Bd. Decebal, Şos. Mihai Bravu, Str. Vatra Luminoasă, Bd. Pierre de Coubertin, până la Stadionul Naţional. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circula în cartierul Vatra Luminoasă".
A doua linie va porni de la Piaţa George Coşbuc şi va circula pe traseul Calea Rahovei, Str. Odoarei, Şos. Viilor, Şos. Giurgiului, până la CFR Progresul. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circula în cartierul Giurgiului".
A treia linie va porni de la Piaţa Operei (Bd. Eroii Sanitari, cap linie 104), autobuzele urmând să circule pe traseul Bd. Eroii Sanitari, Str. Carol Davila, Bd. Eroilor, Str. Dr. Bagdasar, Str. Răzoare, Drumul Sării, Drumul Taberei, Str. Valea Argeşului, Str. Valea Oltului, până la Valea Ialomiţei. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circulă în cartierul Dr. Taberei".
Cea de-a patra linie va porni de la Piaţa Operei (pe Splaiul Independenţei, staţia Opera Română) şi va circula pe traseul Splaiul Independenţei, Şos Cotroceni, Str. C. Noica, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Baldovin Pârcălabul, Str. Gării de Nord, Cal. Griviţei, Bd. Bucureştii Noi, Bd. Gloriei, Str. Piatra Morii, terminal Cartier Dămăroaia. Autobuzele vor avea inscripţionat mesajul "Circulă în cartierul Dămăroia".
Concertul Madonna, primul susţinut în România de celebra cântăreaţă, va avea loc miercuri seara, în parcul Izvor.
Fosta vedetă porno Jenna Jameson nu ascultă poveşti, nu numără oi şi nici nu bea lapte cald înainte să adoarmă. Ea se gândeşte la sex, că... doar la asta se pricepe cel mai bine.
Voluptoasa vedetă, încântată că şi-a vopsit din nou părul blond platinat şi se simte în sfârşit bine în pielea ei, a scris, în urmă cu patru ore, pe contul ei de Twitter "ritualul" pe care-l urmează înainte să se culce.
Jenna se cuibăreşte la căldură în patul ei alb şi imens, pune capul pe pernă şi începe să se gândească la "prostii". Mai direct spus, la sex.
Voluptoasa vedetă, încântată că şi-a vopsit din nou părul blond platinat şi se simte în sfârşit bine în pielea ei, a scris, în urmă cu patru ore, pe contul ei de Twitter "ritualul" pe care-l urmează înainte să se culce.
Jenna se cuibăreşte la căldură în patul ei alb şi imens, pune capul pe pernă şi începe să se gândească la "prostii". Mai direct spus, la sex.
essica Biel in "Blue Powder" (foto: "The Sun")
Frumoasa Jessica Biel este atat de fierbinte in noul rol pe care il interpreteaza, incat ar trebui sa vina cu o atentionare pentru siguranta calculatoarelor. Asta dupa ce sexy iubita cantaretului Justin Timberlake a fost numita "cea mai periculoasa vedeta de pe Internet", cand a provocat adevarate dezastre in computere din jurul lumii, titreaza, marti, "The Sun".
Motivul pentru distrugeri par sa fie fotografiile incendiare din filmul "Powder Blue", in care Jessica interpeteaza rolul unei stripteuze care stie sa-si incante privitorii, in timp ce danseaza lasciv si-si toarna ceara fierbinte pe trup. Se pare ca imaginile cu sexy Jessica Biel, in pielea goala, nu numai ca dau nastere la fanteziilor masculine, ci si la virusi de calculator.
"Una din cinci persoane are sanse sa isi viruseze calculatorul. Si cibercriminalii urmaresc vedetele. Ei creeaza diferite website-uri si apoi incurajeaza oamenii sa downloadeze programe virusate, pentru a le accesa calculatoarele", a declarat un reprezentant al companiei de securitate pentru calculatoare McAfee.
Printre vedetele de care se folosesc "cibercriminalii" se mai numara Beyonce, Jennifer Aniston, Tom Brady, Jessica Simpson si Brad Pitt, mai precizeaza sursa citata.
Frumoasa Jessica Biel este atat de fierbinte in noul rol pe care il interpreteaza, incat ar trebui sa vina cu o atentionare pentru siguranta calculatoarelor. Asta dupa ce sexy iubita cantaretului Justin Timberlake a fost numita "cea mai periculoasa vedeta de pe Internet", cand a provocat adevarate dezastre in computere din jurul lumii, titreaza, marti, "The Sun".
Motivul pentru distrugeri par sa fie fotografiile incendiare din filmul "Powder Blue", in care Jessica interpeteaza rolul unei stripteuze care stie sa-si incante privitorii, in timp ce danseaza lasciv si-si toarna ceara fierbinte pe trup. Se pare ca imaginile cu sexy Jessica Biel, in pielea goala, nu numai ca dau nastere la fanteziilor masculine, ci si la virusi de calculator.
"Una din cinci persoane are sanse sa isi viruseze calculatorul. Si cibercriminalii urmaresc vedetele. Ei creeaza diferite website-uri si apoi incurajeaza oamenii sa downloadeze programe virusate, pentru a le accesa calculatoarele", a declarat un reprezentant al companiei de securitate pentru calculatoare McAfee.
Printre vedetele de care se folosesc "cibercriminalii" se mai numara Beyonce, Jennifer Aniston, Tom Brady, Jessica Simpson si Brad Pitt, mai precizeaza sursa citata.
Fosta vedetă porno Jenna Jameson nu ascultă poveşti, nu numără oi şi nici nu bea lapte cald înainte să adoarmă. Ea se gândeşte la sex, că... doar la asta se pricepe cel mai bine.
Voluptoasa vedetă, încântată că şi-a vopsit din nou părul blond platinat şi se simte în sfârşit bine în pielea ei, a scris, în urmă cu patru ore, pe contul ei de Twitter "ritualul" pe care-l urmează înainte să se culce.
Jenna se cuibăreşte la căldură în patul ei alb şi imens, pune capul pe pernă şi începe să se gândească la "prostii". Mai direct spus, la sex.
Voluptoasa vedetă, încântată că şi-a vopsit din nou părul blond platinat şi se simte în sfârşit bine în pielea ei, a scris, în urmă cu patru ore, pe contul ei de Twitter "ritualul" pe care-l urmează înainte să se culce.
Jenna se cuibăreşte la căldură în patul ei alb şi imens, pune capul pe pernă şi începe să se gândească la "prostii". Mai direct spus, la sex.
Dupa sute de prezentari pentru cei mai importanti designeri de moda din lume, supermodelul Linda Evangelista, in varsta de 44 de ani, inca isi uimeste admiratorii. Modelul, un adevarat cameleon, a dat ceasul inapoi pentru un pictorial in editia din septembrie a publicatiei "V Magazine", titreaza, marti, "The Sun".
Cu o frizura in toate culorile si atitudinea tinereasca, ea ar fi reusit cu succes sa se integreze in era punk din anii '70. Mai mult, vedeta continua sa nu-si arate varsta intr-un costum ciudat, asemanator unei lebede, asta inainte sa opteze pentru o infatisare mai normala intr-o jacheta din denim. Imaginea este una mai speciala, mai ales ca vara aceasta ea nu a fost vazuta deloc pe plaja, in razele soarelui, mai precizeaza sursa citata.
Cu o frizura in toate culorile si atitudinea tinereasca, ea ar fi reusit cu succes sa se integreze in era punk din anii '70. Mai mult, vedeta continua sa nu-si arate varsta intr-un costum ciudat, asemanator unei lebede, asta inainte sa opteze pentru o infatisare mai normala intr-o jacheta din denim. Imaginea este una mai speciala, mai ales ca vara aceasta ea nu a fost vazuta deloc pe plaja, in razele soarelui, mai precizeaza sursa citata.
Directorul executiv al Renault, Carlos Ghosn, estimează că 2010 va fi "la fel de dificil ca 2009", în contextul în care criza din industria auto
va continua să afecteze acest sector, scrie Reuters.
Ghosn, care conduce şi partenerul nipon al Renault, Nissan Motor Co, se aşteaptă ca Europa să fie printre ultimele regiuni din lume care să revină pe creştere, alături de Japonia.
Acesta a spus că a vândut circa 180.000 de maşini în iunie. De asemenea, Ghosn a spus că grupul va începe să ramburseze creditul
de 3 miliarde euro primit de la guvernul francez în 2009. Compania
rivală PSA Peugeot Citroen a primit un credit identic din partea statului.
Renault a investit în România 1,5 miliarde de euro de la preluarea Dacia, în 1999, şi are, în prezent, 18.000 de salariaţi, generând alte 130.000 de locuri de muncă în industria pe orizontală.
Platforma de la Mioveni a devenit cel mai important centru de producţie din cadrul grupului Renault, aici fiind concentrate o uzină vehicule
, cu o capacitate de 350.000 unităţi/an, o uzină mecanică specializată în producţia de motoare, cutii de viteze şi transmisii, şi cel mai mare centru logistic din cadrul grupului Renault.
Din 2006 a fost deschis cel mai important centru de inginerie al grupului Renault din afara Franţei – Renault Technologie Roumanie. Centrul de design al acestuia este singurul deschis de un constructor în Europa Centrală şi de Est, iar din 2010 va deveni funcţional, în perimetrul oraşului Titu, şi centrul de testare ale cărui lucrări de construcţie sunt în derulare.
va continua să afecteze acest sector, scrie Reuters.
Ghosn, care conduce şi partenerul nipon al Renault, Nissan Motor Co, se aşteaptă ca Europa să fie printre ultimele regiuni din lume care să revină pe creştere, alături de Japonia.
Acesta a spus că a vândut circa 180.000 de maşini în iunie. De asemenea, Ghosn a spus că grupul va începe să ramburseze creditul
de 3 miliarde euro primit de la guvernul francez în 2009. Compania
rivală PSA Peugeot Citroen a primit un credit identic din partea statului.
Renault a investit în România 1,5 miliarde de euro de la preluarea Dacia, în 1999, şi are, în prezent, 18.000 de salariaţi, generând alte 130.000 de locuri de muncă în industria pe orizontală.
Platforma de la Mioveni a devenit cel mai important centru de producţie din cadrul grupului Renault, aici fiind concentrate o uzină vehicule
, cu o capacitate de 350.000 unităţi/an, o uzină mecanică specializată în producţia de motoare, cutii de viteze şi transmisii, şi cel mai mare centru logistic din cadrul grupului Renault.
Din 2006 a fost deschis cel mai important centru de inginerie al grupului Renault din afara Franţei – Renault Technologie Roumanie. Centrul de design al acestuia este singurul deschis de un constructor în Europa Centrală şi de Est, iar din 2010 va deveni funcţional, în perimetrul oraşului Titu, şi centrul de testare ale cărui lucrări de construcţie sunt în derulare.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va oferi băncii ungare OTP Bank un împrumut subordonat de 200 milioane euro şi va cumpăra acţiuni în cadrul băncii, în valoare de alte 20 milioane euro, potrivit unui articol publicat de Portfolio.hu.
Facilitatea de credit
este extinsă în termeni comerciali şi va fi disponibilă pe o perioadă de şase luni.
"Creditul subordonat acordat de BERD va întări capitalizarea deja solidă a OTP Bank şi va susţine extinderea operaţiunilor bancare interne ale OTP, dar şi activităţile din alte state est-europene", a anunţat OTP într-un comunicat.
Fiind prezentă în nouă ţări din regiune, OTP Bank este o jucătoare importantă atât în sectorul bancar din Ungaria, cât şi în ţările în care subsidiarele OTP sunt printre primele zece bănci, inclusiv Ucraina, Bulgaria, Croaţia şi Muntenegru.
"Tranzacţia va consolida capitalizarea OTP Bank şi va contribui la creşterea încrederii în sectorul bancar din Ungaria şi din regiune", a declarat directorul BERD, Peter Reiniger.
Prin împrumut, "OTP îşi poate extinde activitatea
de creditare în Ungaria şi la nivel de grup, în timp ce BERD şi-a dovedit din nou
angajamentul faţă de regiune", a declarat directorul financiar
OTP, Laszlo Urban.
Prin cumpărarea de acţiuni, BERD îşi va majora participaţia în cadrul OTP de la 1,5% la circa 2%.
Investiţia BERD face parte dintr-un program realizat împreună cu Banca
Mondială şi cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), ce prevede acordarea unui ajutor de 24,5 miliarde euro sectoarelor bancare din regiunem şi susţinerea creditării afectate de criză.
De la începerea operaţiunilor în Ungaria, BERD a investit peste 2,5 miliarde euro în peste 100 proiecte în infrastructură, energie şi în sectorul financiar.
Facilitatea de credit
este extinsă în termeni comerciali şi va fi disponibilă pe o perioadă de şase luni.
"Creditul subordonat acordat de BERD va întări capitalizarea deja solidă a OTP Bank şi va susţine extinderea operaţiunilor bancare interne ale OTP, dar şi activităţile din alte state est-europene", a anunţat OTP într-un comunicat.
Fiind prezentă în nouă ţări din regiune, OTP Bank este o jucătoare importantă atât în sectorul bancar din Ungaria, cât şi în ţările în care subsidiarele OTP sunt printre primele zece bănci, inclusiv Ucraina, Bulgaria, Croaţia şi Muntenegru.
"Tranzacţia va consolida capitalizarea OTP Bank şi va contribui la creşterea încrederii în sectorul bancar din Ungaria şi din regiune", a declarat directorul BERD, Peter Reiniger.
Prin împrumut, "OTP îşi poate extinde activitatea
de creditare în Ungaria şi la nivel de grup, în timp ce BERD şi-a dovedit din nou
angajamentul faţă de regiune", a declarat directorul financiar
OTP, Laszlo Urban.
Prin cumpărarea de acţiuni, BERD îşi va majora participaţia în cadrul OTP de la 1,5% la circa 2%.
Investiţia BERD face parte dintr-un program realizat împreună cu Banca
Mondială şi cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), ce prevede acordarea unui ajutor de 24,5 miliarde euro sectoarelor bancare din regiunem şi susţinerea creditării afectate de criză.
De la începerea operaţiunilor în Ungaria, BERD a investit peste 2,5 miliarde euro în peste 100 proiecte în infrastructură, energie şi în sectorul financiar.
Ministerul Economiei
a amânat acordarea primelor de vacanţă, începând de joi, 9 iulie, după ce până acum a plătit a şaptea parte din suma alocată pentru acestea, potrivit datelor transmise de minister, la solicitarea agenţiei NewsIn.
"Pentru primele de vacanţă pe anul 2009, bugetul Ministerului Economiei are alocată suma de 912.000 lei. Din aceasta, până la 30 iunie 2009, s-au plătit 129.538 lei. În ceea ce priveşte primele de vacanţă, decizia Ministrului Economiei este ca, începând cu 9 iulie 2009, acordarea acestora să fie amânată", potrivit datelor ministerului.
Şi Ministerul Agriculturii suspendă începând cu luna iulie acordarea primelor de vacanţă ce trebuiau alocate funcţionarilor publici din cadrul ministerului din cauza necesităţii finaciare de susţinere a agriculturii într-un an de criză, a declarat pentru NewsIn, Miron Moldovan.
"Ministerul Agriculturii trebuie să ia această măsură ţinând cont de contrângerile bugetare şi de necesităţile financiare
de susţinere a agriculturii într-un an de criză ca acesta şi suspendă, deocamdată, plata primelor de vacanţă", a declarat secretarul general al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Miron Moldovan.
Potrivit acestuia, circa 12.500 de funţionari publici, salariaţi din aparatul propriu şi din structurile ministerului, au dreptul la o primă de vacanţă, în medie, de circa 1.000-1.500 lei.
"S-au acordat prime
, însă nu foarte mulţi şi-au luat concediu până în prezent. Cei mai mulţi şi-ar fi luat începând cu luna iulie", a adăugat Moldovan.
Ministrul dezvoltării rurale şi locuinţei, Vasile Blaga, a declarat miercuri pentru NewsIn că a suspendat plata primelor de vacanţă în acest an, dar ar putea fi obligat să le achite la finalul anului prin decizii ale instanţei. Acesta a precizat că în decembrie 2008, în urma unor hotărâri judecătoreşti, ministerul a fost obligat să achite integral angajaţilor primele de vacanţă aferente anilor 2001-2008.
De asemenea, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri
(MIMMCMA) a achitat aproximativ 1,5 milioane de lei pentru primele de vacanţă, din totalul
de 3,2 miloane de lei disponibili pentru 2009, însă de miercuri (8 iulie - n.r) a sistat plata acestora.
a amânat acordarea primelor de vacanţă, începând de joi, 9 iulie, după ce până acum a plătit a şaptea parte din suma alocată pentru acestea, potrivit datelor transmise de minister, la solicitarea agenţiei NewsIn.
"Pentru primele de vacanţă pe anul 2009, bugetul Ministerului Economiei are alocată suma de 912.000 lei. Din aceasta, până la 30 iunie 2009, s-au plătit 129.538 lei. În ceea ce priveşte primele de vacanţă, decizia Ministrului Economiei este ca, începând cu 9 iulie 2009, acordarea acestora să fie amânată", potrivit datelor ministerului.
Şi Ministerul Agriculturii suspendă începând cu luna iulie acordarea primelor de vacanţă ce trebuiau alocate funcţionarilor publici din cadrul ministerului din cauza necesităţii finaciare de susţinere a agriculturii într-un an de criză, a declarat pentru NewsIn, Miron Moldovan.
"Ministerul Agriculturii trebuie să ia această măsură ţinând cont de contrângerile bugetare şi de necesităţile financiare
de susţinere a agriculturii într-un an de criză ca acesta şi suspendă, deocamdată, plata primelor de vacanţă", a declarat secretarul general al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Miron Moldovan.
Potrivit acestuia, circa 12.500 de funţionari publici, salariaţi din aparatul propriu şi din structurile ministerului, au dreptul la o primă de vacanţă, în medie, de circa 1.000-1.500 lei.
"S-au acordat prime
, însă nu foarte mulţi şi-au luat concediu până în prezent. Cei mai mulţi şi-ar fi luat începând cu luna iulie", a adăugat Moldovan.
Ministrul dezvoltării rurale şi locuinţei, Vasile Blaga, a declarat miercuri pentru NewsIn că a suspendat plata primelor de vacanţă în acest an, dar ar putea fi obligat să le achite la finalul anului prin decizii ale instanţei. Acesta a precizat că în decembrie 2008, în urma unor hotărâri judecătoreşti, ministerul a fost obligat să achite integral angajaţilor primele de vacanţă aferente anilor 2001-2008.
De asemenea, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri
(MIMMCMA) a achitat aproximativ 1,5 milioane de lei pentru primele de vacanţă, din totalul
de 3,2 miloane de lei disponibili pentru 2009, însă de miercuri (8 iulie - n.r) a sistat plata acestora.
Două grupuri de 30,30MW de la hidrocentrala Movileni vor fi puse în funcţiune la sfârşitul anului, cu câteva luni întârziere, în funcţie de realizarea LEA 110 kV în Staţia Tecuci, potrivit datelor transmise de Hidroelectrica, la solicitarea Agenţiei NewsIn.
"La CHE Movileni, există 4 grupuri în centrală, dintre care două grupuri mici cu puterea instalată de 1,8 MW fiecare au fost puse în funcţiune la data de 30 octombrie 2008. Totodată, două grupuri mari cu puterea instalată de 15,15 MW fiecare, însumând o putere de 30,30 MW. Punerea în functiunea a acestora este condiţionată de realizarea LEA 110 kV în Staţia Tecuci. Lucrările sunt în curs de execuţie, finalizarea acestora fiind prevăzută pentru trimestrul al III-lea din 2009. Astfel, în condiţiile punerii în funcţiune a LEA 110 kv, va fi posibilă punerea în funcţiune a grupurilor mari în trimestrul al IV-lea din 2009", spun reprezentanţii Hidroelectrica.
Potrivit acestora, costul
lucrărilor pentru CHE Movileni, de la începutul acestora, în anul 1990, şi până la 1 aprilie 2009, este de 502,963 milioane lei.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Compania este deţinută de statul român, prin Ministerul Economiei
. Compania are peste 5.000 angajaţi.
Hidroelectrica a acoperit anul trecut 26% din producţia de energie
electrică a ţării şi foloseşte sursele regenerabile. Compania
administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
"La CHE Movileni, există 4 grupuri în centrală, dintre care două grupuri mici cu puterea instalată de 1,8 MW fiecare au fost puse în funcţiune la data de 30 octombrie 2008. Totodată, două grupuri mari cu puterea instalată de 15,15 MW fiecare, însumând o putere de 30,30 MW. Punerea în functiunea a acestora este condiţionată de realizarea LEA 110 kV în Staţia Tecuci. Lucrările sunt în curs de execuţie, finalizarea acestora fiind prevăzută pentru trimestrul al III-lea din 2009. Astfel, în condiţiile punerii în funcţiune a LEA 110 kv, va fi posibilă punerea în funcţiune a grupurilor mari în trimestrul al IV-lea din 2009", spun reprezentanţii Hidroelectrica.
Potrivit acestora, costul
lucrărilor pentru CHE Movileni, de la începutul acestora, în anul 1990, şi până la 1 aprilie 2009, este de 502,963 milioane lei.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Compania este deţinută de statul român, prin Ministerul Economiei
. Compania are peste 5.000 angajaţi.
Hidroelectrica a acoperit anul trecut 26% din producţia de energie
electrică a ţării şi foloseşte sursele regenerabile. Compania
administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a restricţionat pentru o perioadă de două luni activitatea
casei de brokeraj Valahia Capital Bucureşti, deoarece fondurile proprii au scăzut sub nivelul minim reglementat, de 125.000 euro, necesar derulării activităţii.
Astfel, în următoarele două luni, Valahia Capital nu va mai putea presta servicii de investiţii financiare
care depăşesc suma de 50.000 euro, în vederea încadrării în limitele fondurilor proprii necesare activităţii desfăşurate, potrivit unui buletin de activitate publicat de CNVM.
În urma deciziei, Valahia Capital nu va mai putea face plasamente fără un angajament ferm şi nu va mai putea intermedia sau realiza în nume propriu tranzacţii cu instrumente derivate.
Totodată, casa
de brokeraj nu va mai putea deţine fonduri sau instrumente financiare aparţinând investitorilor, fiind obligată să le transfere în termen de o lună de la intrarea în vigoare a ordonanţei CNVM.
În schimb, restul activităţilor şi serviciilor - care includ preluarea şi introducerea ordinelor pentru clienţi, administrarea
portofoliilor sau consultanţa de investiţii - nu vor fi restricţionate.
În topul intermediarilor de la Bursa de Valori Bucureşti, Valahia Capital figurează printre utimele locuri, având tranzacţii intermediate de 2,63 milioane lei în prima
jumătate a acestui an. Compania a fost autorizată de CNVM în anul 2007.
casei de brokeraj Valahia Capital Bucureşti, deoarece fondurile proprii au scăzut sub nivelul minim reglementat, de 125.000 euro, necesar derulării activităţii.
Astfel, în următoarele două luni, Valahia Capital nu va mai putea presta servicii de investiţii financiare
care depăşesc suma de 50.000 euro, în vederea încadrării în limitele fondurilor proprii necesare activităţii desfăşurate, potrivit unui buletin de activitate publicat de CNVM.
În urma deciziei, Valahia Capital nu va mai putea face plasamente fără un angajament ferm şi nu va mai putea intermedia sau realiza în nume propriu tranzacţii cu instrumente derivate.
Totodată, casa
de brokeraj nu va mai putea deţine fonduri sau instrumente financiare aparţinând investitorilor, fiind obligată să le transfere în termen de o lună de la intrarea în vigoare a ordonanţei CNVM.
În schimb, restul activităţilor şi serviciilor - care includ preluarea şi introducerea ordinelor pentru clienţi, administrarea
portofoliilor sau consultanţa de investiţii - nu vor fi restricţionate.
În topul intermediarilor de la Bursa de Valori Bucureşti, Valahia Capital figurează printre utimele locuri, având tranzacţii intermediate de 2,63 milioane lei în prima
jumătate a acestui an. Compania a fost autorizată de CNVM în anul 2007.
Rata
anuală a inflaţiei a coborât, în iunie, la 5,86%, în conformitate cu estimările, de la 5,95% în mai, pe fondul ieftinirii alimentelor şi creşterii temperate a preţurilor la mărfuri nealimentare şi servicii, potrivit datelor publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
Un nivel atât de scăzut al ratei anuale a inflaţiei nu a mai fost atins din august 2007, când indicele anual al preţurilor de consum a fost de 4,96%.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, faţă de luna anterioară, preţurile de consum au crescut, în iunie, cu 0,2%. Preţurile mărfurilor alimentare
au scăzut cu 0,18%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,42%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,43%.
De la începutul acestui an, în coşul de consum al românilor, pe baza căruia Institutul calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,58%, mărfurile nealimentare de 44,05%, iar serviciile cântăresc 18,37%.
Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate, în iunie, la cartofi (6,11%) şi fructe proaspete (4,40%), însă cele mai multe produse alimentare s-au scumpit nesemnificativ, ori s-au ieftinit, potrivit INS.
Pe partea de mărfuri nealimentare, preţul la autoturisme şi piese de schimb a crescut în iunie, cu 0,31%, preţul gazelor a stagnat, la fel şi cel al energiei electrice şi termice. În schimb, combustibilii s-au scumpit cu 2,14%, iar tutunul cu 0,10%.
La servicii, chiriile au scăzut, în medie, cu 0,07% în iunie, dar au urcat cu 2,69% de la începutul acestui an. Transportul
aerian s-a scumpit cu 1,60%, iar abonamentul telefonic cu 1,08%, ultimele fiind influenţate de deprecierea leului faţă de mai.
anuală a inflaţiei a coborât, în iunie, la 5,86%, în conformitate cu estimările, de la 5,95% în mai, pe fondul ieftinirii alimentelor şi creşterii temperate a preţurilor la mărfuri nealimentare şi servicii, potrivit datelor publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
Un nivel atât de scăzut al ratei anuale a inflaţiei nu a mai fost atins din august 2007, când indicele anual al preţurilor de consum a fost de 4,96%.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, faţă de luna anterioară, preţurile de consum au crescut, în iunie, cu 0,2%. Preţurile mărfurilor alimentare
au scăzut cu 0,18%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,42%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,43%.
De la începutul acestui an, în coşul de consum al românilor, pe baza căruia Institutul calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,58%, mărfurile nealimentare de 44,05%, iar serviciile cântăresc 18,37%.
Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate, în iunie, la cartofi (6,11%) şi fructe proaspete (4,40%), însă cele mai multe produse alimentare s-au scumpit nesemnificativ, ori s-au ieftinit, potrivit INS.
Pe partea de mărfuri nealimentare, preţul la autoturisme şi piese de schimb a crescut în iunie, cu 0,31%, preţul gazelor a stagnat, la fel şi cel al energiei electrice şi termice. În schimb, combustibilii s-au scumpit cu 2,14%, iar tutunul cu 0,10%.
La servicii, chiriile au scăzut, în medie, cu 0,07% în iunie, dar au urcat cu 2,69% de la începutul acestui an. Transportul
aerian s-a scumpit cu 1,60%, iar abonamentul telefonic cu 1,08%, ultimele fiind influenţate de deprecierea leului faţă de mai.
Din această lună, băncile recalculează dobânzile la credite
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
Din această lună, băncile recalculează dobânzile la credite
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
Din această lună, băncile recalculează dobânzile la credite
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
Cel puţin 10 state din Europa de Est discută cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe marginea unor pachete de finanţare externă, România, Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia dorind devansarea tranşelor sau majorarea fondurilor împrumutate, potrivit ziarului german Handelsblatt. În replică, premierul Emil Boc spune că Guvernul nu intenţionează să solicite FMI majorarea fondurilor împrumutate.
De asemenea, primul-ministru susţine că Executivul nu intenţionează nici să modifice indicatorii macroeconomici stabiliţi în primăvară, în condiţiile în care evoluţia economiei în primul
semestru va fi analizată după 15-20 iulie, când vor fi primite date oficiale.
"În politica economică nu s-a schimbat nimic de ieri până azi, tot ce a fost valabil ieri este valabil şi astăzi. Aşteptăm evaluarea
oficială a economiei la şase luni şi vom face o analiză la sânge. Deocamdată nu avem în vedere majorarea cotei unice de impozitare şi a TVA sau modificarea indicatorilor macroeconomici", a spus Boc.
Alte împrumuturi
Potrivit Handlesblatt, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia se numără printre statele care au cerut ajutorul Fondului, iar Ucraina, Serbia, România, Belarus şi Letonia doresc să încaseze mai rapid
tranşele sau să obţină majorarea împrumuturilor deja aprobate.
Publicaţia citează surse apropiate FMI, care susţin că şefii instituţiei sprijină aceste noi acorduri, în contextul impactului crizei financiare
în regiune.
De asemenea, primul-ministru susţine că Executivul nu intenţionează nici să modifice indicatorii macroeconomici stabiliţi în primăvară, în condiţiile în care evoluţia economiei în primul
semestru va fi analizată după 15-20 iulie, când vor fi primite date oficiale.
"În politica economică nu s-a schimbat nimic de ieri până azi, tot ce a fost valabil ieri este valabil şi astăzi. Aşteptăm evaluarea
oficială a economiei la şase luni şi vom face o analiză la sânge. Deocamdată nu avem în vedere majorarea cotei unice de impozitare şi a TVA sau modificarea indicatorilor macroeconomici", a spus Boc.
Alte împrumuturi
Potrivit Handlesblatt, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia se numără printre statele care au cerut ajutorul Fondului, iar Ucraina, Serbia, România, Belarus şi Letonia doresc să încaseze mai rapid
tranşele sau să obţină majorarea împrumuturilor deja aprobate.
Publicaţia citează surse apropiate FMI, care susţin că şefii instituţiei sprijină aceste noi acorduri, în contextul impactului crizei financiare
în regiune.
Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, a încercat, vineri, să ajungă la un acord cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în urma deciziei de joi a Curţii de Apel, care a anulat adresa MFP de sistare a sporului de 50%, însă fără niciun rezultat.
Lidia Bărbulescu a declarat vineri, pentru NewsIn, că s-a întâlnit cu reprezentanţii MFP, deoarece decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB), de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres, este executorie. Astfel, judecătorii instanţei supreme ar trebui să-şi primească salariile cu sporul de 50% inclus, a precizat vicepreşedintele Înaltei Curţi.
Nu s-a ajuns, însă, la o decizia comună, astfel încât, în cursul săptămânii viitoare, la nivelul instanţei supreme se va lua o decizie privind salariile. Lidia Bărbulescu a explicat, pentru NewsIn, că există două variante. Fie se menţine politica de a nu folosi linia de credit
fără sporurile suspendate, fie se va accepta plata salariilor fără sporul de 50%.
Vicepreşedintele ÎCCJ a declarat, de asemenea, pentru NewsIn, că nu există fonduri pentru plata primelor de vacanţă, astfel încât acestea nu se vor acorda pe 2009, cu excepţia cazului în care situaţia se va schimba până la sfârşitul anului.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Decizia de joi poate fi atacată cu recurs.
Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva adresei 294512/07.2009, privind drepturile salariile, emisă de Ministerul Finanţelor Publice. Surse din magistratură au declarat că angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au primit miercuri salariile, după ce conducerea acestei instanţe a refuzat să folosească linia de credit fără sporurile suspendate.
Ministerul Finanţelor a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa tăierea a 65 de procente până la sfârşitul anului din salariile angajaţilor ÎCCJ, respectiv sporul de stres de 50% şi cel de confidenţialitate, urmând ca sumele restante să fie reeşalonate, potrivit OUG 71 din iunie, spun surse din magistratură.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, a declarat, miercuri, pentru NewsIn, că nu sunt bani
pentru plata salariilor angajaţilor instituţiei, el afirmând că discută cu ministrul Finanţelor prin corespondenţă despre această problemă. Angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost anunţaţi că s-ar putea să nu îşi ia salariile, pentru că nu mai sunt bani, au declarat unii dintre aceştia pentru NewsIn, preşedintele ÎCCJ afirmând că i-a trimis ministrului Finanţelor o adresă cu privire la aceste salarii.
Guvernul a adoptat, în iunie, o ordonanţă de urgenţă care eşalonează pentru 2010-2012 plata sporurilor sau altor drepturi salariale obţinute în instanţă, a anunţat Ministerul Justiţiei, după ce OUG din 2008 care prevedea eşalonarea acestora a fost declarată neconstituţională. Potrivit OUG, hotărârile judecătoreşti titluri executorii vor fi plătite în trei tranşe, respectiv în anul 2010 se va plăti 34% din valoarea titlului executoriu, în anul 2011 se va plăti 33% din valoarea titlului executoriu, iar în anul 2012 rămâne de achitat 33% din valoarea titlului executoriu.
Lidia Bărbulescu a declarat vineri, pentru NewsIn, că s-a întâlnit cu reprezentanţii MFP, deoarece decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB), de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres, este executorie. Astfel, judecătorii instanţei supreme ar trebui să-şi primească salariile cu sporul de 50% inclus, a precizat vicepreşedintele Înaltei Curţi.
Nu s-a ajuns, însă, la o decizia comună, astfel încât, în cursul săptămânii viitoare, la nivelul instanţei supreme se va lua o decizie privind salariile. Lidia Bărbulescu a explicat, pentru NewsIn, că există două variante. Fie se menţine politica de a nu folosi linia de credit
fără sporurile suspendate, fie se va accepta plata salariilor fără sporul de 50%.
Vicepreşedintele ÎCCJ a declarat, de asemenea, pentru NewsIn, că nu există fonduri pentru plata primelor de vacanţă, astfel încât acestea nu se vor acorda pe 2009, cu excepţia cazului în care situaţia se va schimba până la sfârşitul anului.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Decizia de joi poate fi atacată cu recurs.
Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva adresei 294512/07.2009, privind drepturile salariile, emisă de Ministerul Finanţelor Publice. Surse din magistratură au declarat că angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au primit miercuri salariile, după ce conducerea acestei instanţe a refuzat să folosească linia de credit fără sporurile suspendate.
Ministerul Finanţelor a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa tăierea a 65 de procente până la sfârşitul anului din salariile angajaţilor ÎCCJ, respectiv sporul de stres de 50% şi cel de confidenţialitate, urmând ca sumele restante să fie reeşalonate, potrivit OUG 71 din iunie, spun surse din magistratură.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, a declarat, miercuri, pentru NewsIn, că nu sunt bani
pentru plata salariilor angajaţilor instituţiei, el afirmând că discută cu ministrul Finanţelor prin corespondenţă despre această problemă. Angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost anunţaţi că s-ar putea să nu îşi ia salariile, pentru că nu mai sunt bani, au declarat unii dintre aceştia pentru NewsIn, preşedintele ÎCCJ afirmând că i-a trimis ministrului Finanţelor o adresă cu privire la aceste salarii.
Guvernul a adoptat, în iunie, o ordonanţă de urgenţă care eşalonează pentru 2010-2012 plata sporurilor sau altor drepturi salariale obţinute în instanţă, a anunţat Ministerul Justiţiei, după ce OUG din 2008 care prevedea eşalonarea acestora a fost declarată neconstituţională. Potrivit OUG, hotărârile judecătoreşti titluri executorii vor fi plătite în trei tranşe, respectiv în anul 2010 se va plăti 34% din valoarea titlului executoriu, în anul 2011 se va plăti 33% din valoarea titlului executoriu, iar în anul 2012 rămâne de achitat 33% din valoarea titlului executoriu.
Agenţia Internaţională pentru Energie
(AIE) se aşteaptă ca cererea globală pentru petrol să crească în 2010, după ce a scăzut la un nivel ce nu a mai fost înregistrat de la începutul anilor ’80, în contextul în care economia
mondială va ieşi din recesiune, scrie Bloomberg.
Astfel, consumul mondial de petrol ar trebui să urce cu 1,4 milioane barili/zi, sau 1,7%, la 85,2 milioane barili/zi, în 2010. Creşterea cererii va veni din partea economiilor emergente din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Preţul petrolului a crescut cu 34% în 2009, datorită speranţelor că măsurile de stimulare a economiei vor scoate economia din cea mai gravă recesiune înregistrată în ultimii 60 de ani.
Livrările de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol va creşte cu 410.000 barili/zi, la 51,2 milioane barili/zi, în 2010. AIE arată că statele membre OPEC vor trebui să livreze 27,1 milioane barili/zi în 2009 şi 27,4 milioane barili/zi anul viitor.
OPEC a revizuit miercuri în scădere previziunile privind cererea mondială de petrol pe termen mediu şi lung, pe fondul crizei economice, conform raportului pe 2009.
Raportul cartelului mai precizează că în statele OCDE care au intrat în recesiune şi nu vor reveni pe creştere înainte de 2012, cererea va continua să scadă până în 2010, urmând a stagna până în 2013, cel puţin.
În schimb, în statele în curs de dezvoltare, cererea va creşte pe termen lung cu o cantitate de 23 milioane barili pe zi în perioada 2008-2030, pentru a atinge un nivel de 56 milioane barili pe zi.
Conform estimărilor OPEC, până în 2030 vor exista 87 de automobile pe mia de locuitori în statele în curs de dezvoltare, comparativ cu 530 de automobile pe mia de locuitori în statele membre OCDE.
Vineri, preţul petrolului a scăzut vineri la bursele asiatice, sub nivelul de 61 dolari pe baril, după ce căzuse joi, la New York, sub pragul de 60 de dolari pe baril, pentru prima
dată în ultimele două luni.
(AIE) se aşteaptă ca cererea globală pentru petrol să crească în 2010, după ce a scăzut la un nivel ce nu a mai fost înregistrat de la începutul anilor ’80, în contextul în care economia
mondială va ieşi din recesiune, scrie Bloomberg.
Astfel, consumul mondial de petrol ar trebui să urce cu 1,4 milioane barili/zi, sau 1,7%, la 85,2 milioane barili/zi, în 2010. Creşterea cererii va veni din partea economiilor emergente din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Preţul petrolului a crescut cu 34% în 2009, datorită speranţelor că măsurile de stimulare a economiei vor scoate economia din cea mai gravă recesiune înregistrată în ultimii 60 de ani.
Livrările de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol va creşte cu 410.000 barili/zi, la 51,2 milioane barili/zi, în 2010. AIE arată că statele membre OPEC vor trebui să livreze 27,1 milioane barili/zi în 2009 şi 27,4 milioane barili/zi anul viitor.
OPEC a revizuit miercuri în scădere previziunile privind cererea mondială de petrol pe termen mediu şi lung, pe fondul crizei economice, conform raportului pe 2009.
Raportul cartelului mai precizează că în statele OCDE care au intrat în recesiune şi nu vor reveni pe creştere înainte de 2012, cererea va continua să scadă până în 2010, urmând a stagna până în 2013, cel puţin.
În schimb, în statele în curs de dezvoltare, cererea va creşte pe termen lung cu o cantitate de 23 milioane barili pe zi în perioada 2008-2030, pentru a atinge un nivel de 56 milioane barili pe zi.
Conform estimărilor OPEC, până în 2030 vor exista 87 de automobile pe mia de locuitori în statele în curs de dezvoltare, comparativ cu 530 de automobile pe mia de locuitori în statele membre OCDE.
Vineri, preţul petrolului a scăzut vineri la bursele asiatice, sub nivelul de 61 dolari pe baril, după ce căzuse joi, la New York, sub pragul de 60 de dolari pe baril, pentru prima
dată în ultimele două luni.
Autorităţile române au susţinut, în cadrul Consiliului EcoFin, că şi-au atins ţinta de deficit pentru primul semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).
"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune
acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.
România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".
La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.
Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).
"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune
acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.
România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".
La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.
Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.
Compania
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.
Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.
Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.
Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.
Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.
Noul imperiu
industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.
În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.
Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.
În schimb ExxonMobil deţine în continuare recordul mondial de rentabilitate, prin profitul de 45,2 miliarde dolari obţinut în 2008, urmat de gazprom şi Royal Dutch Shell.
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.
Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.
Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.
Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.
Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.
Noul imperiu
industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.
În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.
Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.
În schimb ExxonMobil deţine în continuare recordul mondial de rentabilitate, prin profitul de 45,2 miliarde dolari obţinut în 2008, urmat de gazprom şi Royal Dutch Shell.
Autorităţile române au susţinut, în cadrul Consiliului EcoFin, că şi-au atins ţinta de deficit pentru primul
semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).
"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.
România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".
La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri
, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.
Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.
semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).
"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.
România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".
La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri
, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.
Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.
Compania
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.
Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.
Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.
Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.
Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.
Noul imperiu industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.
În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.
Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.
Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.
Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.
Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.
Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.
Noul imperiu industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.
În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.
Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.
Filiala din România a companiei olandeze de leasing operaţional LeasePlan Corporation estimează o creştere de 25% a pieţei româneşti de leasing operaţional în 2009, până la circa 25.000 de vehicule
, a declarat pentru NewsIn directorul general al LeasePlan România, Bogdan Apahidean.
La sfârşitul lui 2008, firmele de leasing operaţional administrau circa 20.000 de autovehicule.
"Piaţa românească de leasing
operaţional are potenţial important de creştere, chiar şi într-o perioadă de criză, deoarece este subdezvoltată comparativ cu alte ţări din Europa de vest, reprezentând numai 3-4% din total
piaţă de leasing", a afirmat Apahidean.
El a menţionat că, pe pieţele din Europa de Vest, piaţa de leasing operaţional are o pondere de peste 20%.
Şeful LeasePlan România a subliniat că leasingul opraţional oferă soluţii companiilor pentru reducerea costurilor cu administrarea flotei, fiind indicat pe timp de criză.
Leaseplan avea 2.000 de maşini în administrare
la jumătatea acestui an
"Estimăm 2.000 de maşini în administrare la jumătatea acestui an şi active de circa 17 milioane euro. Pentru finalul lui 2009, mizăm pe o cifră afaceri de 10 milioane euro si active de 25 milioane euro", a precizat Apahidean.
LeasePlan estimează că va administra 2.500 de maşini la sfârşitul anului, în prezent compania având 110 clienţi.
La sfârşitul anului trecut, LeasePlan administra 1.350 de maşini, avea o cifră afaceri de 2,6 milioane euro şi active de 11,6 milioane euro.
, a declarat pentru NewsIn directorul general al LeasePlan România, Bogdan Apahidean.
La sfârşitul lui 2008, firmele de leasing operaţional administrau circa 20.000 de autovehicule.
"Piaţa românească de leasing
operaţional are potenţial important de creştere, chiar şi într-o perioadă de criză, deoarece este subdezvoltată comparativ cu alte ţări din Europa de vest, reprezentând numai 3-4% din total
piaţă de leasing", a afirmat Apahidean.
El a menţionat că, pe pieţele din Europa de Vest, piaţa de leasing operaţional are o pondere de peste 20%.
Şeful LeasePlan România a subliniat că leasingul opraţional oferă soluţii companiilor pentru reducerea costurilor cu administrarea flotei, fiind indicat pe timp de criză.
Leaseplan avea 2.000 de maşini în administrare
la jumătatea acestui an
"Estimăm 2.000 de maşini în administrare la jumătatea acestui an şi active de circa 17 milioane euro. Pentru finalul lui 2009, mizăm pe o cifră afaceri de 10 milioane euro si active de 25 milioane euro", a precizat Apahidean.
LeasePlan estimează că va administra 2.500 de maşini la sfârşitul anului, în prezent compania având 110 clienţi.
La sfârşitul anului trecut, LeasePlan administra 1.350 de maşini, avea o cifră afaceri de 2,6 milioane euro şi active de 11,6 milioane euro.
Rompetrol a anunţat că va reduce începând de luni, cu doi bani
pe litru preţul benzinei şi cu trei bani pe cel al motorinei. Este a doua scădere de preţ, din ultima săptămână.
Astfel, benzinele Efix 95 şi Alto 101 vor costa
3,88 lei pe litru, respectiv 4,49 lei pe litru, în timp
ce motorinele Efix şi Alto 55 vor fi comercializate la preţul de 3,69 lei litru şi 3,98 lei pe litru.
Şi Petrom a redus, de două ori, preţul carburanţilor în ultima săptămână.
pe litru preţul benzinei şi cu trei bani pe cel al motorinei. Este a doua scădere de preţ, din ultima săptămână.
Astfel, benzinele Efix 95 şi Alto 101 vor costa
3,88 lei pe litru, respectiv 4,49 lei pe litru, în timp
ce motorinele Efix şi Alto 55 vor fi comercializate la preţul de 3,69 lei litru şi 3,98 lei pe litru.
Şi Petrom a redus, de două ori, preţul carburanţilor în ultima săptămână.
Banca
centrală a afişat, vineri, un curs de referinţă de 4,2138 lei
/euro, cu numai 0,03% mai scăzut decât cel de miercuri, în condiţiile în care, pe piaţa interbancară, cursul leului a oscilat în jurul nivelului de 4,2150 lei/euro, într-un interval foarte restrâns.
Miercuri, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2152 lei/euro.
Pentru dolar, BNR a afişat un curs de referinţă de 3,0334 lei/dolar, cu aproape 2 bani
(0,65%) mai ridicat decât cel de miercuri, de 3,0138 lei/dolar
centrală a afişat, vineri, un curs de referinţă de 4,2138 lei
/euro, cu numai 0,03% mai scăzut decât cel de miercuri, în condiţiile în care, pe piaţa interbancară, cursul leului a oscilat în jurul nivelului de 4,2150 lei/euro, într-un interval foarte restrâns.
Miercuri, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2152 lei/euro.
Pentru dolar, BNR a afişat un curs de referinţă de 3,0334 lei/dolar, cu aproape 2 bani
(0,65%) mai ridicat decât cel de miercuri, de 3,0138 lei/dolar
Filiala locală a companiei de transport şi logistică FM Logistic estimează pentru anul viitor o creştere a cifrei de afaceri în lei cu aproximativ 15-20%, a declarat directorul general al companiei
, Sylvain Cotin.
Acesta a precizat că pentru acest an estimează o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro, la un curs al euro de patru lei, ceea ce înseamnă o cifră de afaceri
exprimată în lei de aproximativ 64 milioane lei. Această valoare reprezintă o stagnare faţă de afacerile înregistrate în anul precedent.
"Pentru acest an noi estimăm o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro. Comparativ cu anul trecut reprezintă o stagnare a afacerilor în euro, însă datorită evoluţiei cursului, am putea înregistra o creştere de 11-12% a cifrei de afaceri exprimată în lei", a precizat Cotin.
Oficialul companiei a mai declarat că în prima jumătate a anului cel mai bine a mers partea de transport
, care la finalul anului ar putea aduce un plus
al afacerii de aproximativ un milion de euro.
Investiţiile realizate anul trecut în România ale FM Logistric s-au ridicat la aproximativ 15-20 milioane euro. În acest an, compania a finalizat la Timişoare două module dintr-un depozit
care va avea aproximativ 86.000 metri pătraţi şi intenţionează să înceapă în 2010 construcţia unui depozit la Petreşti, care se va întinde pe circa 110.000 metri pătraţi.
"Dacă vom semna un contract cu un important jucător din retail vom începe construcţia depozitului de la Petreşti în aprilie 2010, iar dacă întelegerea nu se va concretiza, lucrările vor putea demara în luna decembrie a anului viitor", a adăugat Cotin.
, Sylvain Cotin.
Acesta a precizat că pentru acest an estimează o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro, la un curs al euro de patru lei, ceea ce înseamnă o cifră de afaceri
exprimată în lei de aproximativ 64 milioane lei. Această valoare reprezintă o stagnare faţă de afacerile înregistrate în anul precedent.
"Pentru acest an noi estimăm o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro. Comparativ cu anul trecut reprezintă o stagnare a afacerilor în euro, însă datorită evoluţiei cursului, am putea înregistra o creştere de 11-12% a cifrei de afaceri exprimată în lei", a precizat Cotin.
Oficialul companiei a mai declarat că în prima jumătate a anului cel mai bine a mers partea de transport
, care la finalul anului ar putea aduce un plus
al afacerii de aproximativ un milion de euro.
Investiţiile realizate anul trecut în România ale FM Logistric s-au ridicat la aproximativ 15-20 milioane euro. În acest an, compania a finalizat la Timişoare două module dintr-un depozit
care va avea aproximativ 86.000 metri pătraţi şi intenţionează să înceapă în 2010 construcţia unui depozit la Petreşti, care se va întinde pe circa 110.000 metri pătraţi.
"Dacă vom semna un contract cu un important jucător din retail vom începe construcţia depozitului de la Petreşti în aprilie 2010, iar dacă întelegerea nu se va concretiza, lucrările vor putea demara în luna decembrie a anului viitor", a adăugat Cotin.
SIF-urile pierd 1,18% la jumătatea şedinţei bursiere, în timp ce acţiunile Oltchim avansează cu 7,4%
Bursa de Valori Bucureşti îşi accentuase pierderile la jumătatea şedinţei de tranzacţionare, cele mai afectate fiind SIF-urile, cu o scădere medie de 1,18%, în vreme ce acţiunile Oltchim erau în continuare pe creştere, cu un avans de 7,4%.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,70%, până la 3.378,10 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,91%, până la 2.064,35 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 1,18%, până la 15.816,83 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,84%, ajungând la 6.655,15 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,86%, până la 321,00 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,82%, până la 486,20 puncte.
Bursele europene afişau uşoare scăderi la jumătatea zilei. Astfel, indicele reprezentativ pentru cele mai importante 100 de acţiuni listate pe bursa londoneză, FTSE, scădea cu 0,59%, până la 4.134,05 puncte, iar indicele pieţei din Frankfurt, DAX, cobora cu 0,45%, până la 4.609,46 puncte. Indicele celor mai solide 40 de acţiuni de la Bursa din Paris, CAC40, scădea cu 0,68%, până la 3.005,27 puncte.
Acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă la jumătatea zilei, cu un rulaj de 386.000 lei, şi se ieftineau cu 1,23%, la 0,80 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) pierdeau 0,73%, ajungând la 0,68 lei, în urma unor tranzacţii de 243.700 lei.
Preţul acţiunilor Oltchim (OLT) avansa cu 7,42%, la 0,333 lei, pe suportul unei lichidităţi de 232.400 lei, în condiţiile în care premierul Emil Boc a declarat joi, cu ocazia unei vizite la Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, că Executivul are în vedere câteva măsuri pentru asigurarea
continuării activităţii companiei, grav afectată de criză. Astfel, premierul şi-a exprimat speranţa că, până la sfârşitul lunii iulie, secţia Arpechim, care urmează să asigure etilena şi propilena pentru Oltchim, să fie preluată de compania
vâlceană.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,70%, până la 3.378,10 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,91%, până la 2.064,35 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 1,18%, până la 15.816,83 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,84%, ajungând la 6.655,15 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,86%, până la 321,00 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,82%, până la 486,20 puncte.
Bursele europene afişau uşoare scăderi la jumătatea zilei. Astfel, indicele reprezentativ pentru cele mai importante 100 de acţiuni listate pe bursa londoneză, FTSE, scădea cu 0,59%, până la 4.134,05 puncte, iar indicele pieţei din Frankfurt, DAX, cobora cu 0,45%, până la 4.609,46 puncte. Indicele celor mai solide 40 de acţiuni de la Bursa din Paris, CAC40, scădea cu 0,68%, până la 3.005,27 puncte.
Acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă la jumătatea zilei, cu un rulaj de 386.000 lei, şi se ieftineau cu 1,23%, la 0,80 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) pierdeau 0,73%, ajungând la 0,68 lei, în urma unor tranzacţii de 243.700 lei.
Preţul acţiunilor Oltchim (OLT) avansa cu 7,42%, la 0,333 lei, pe suportul unei lichidităţi de 232.400 lei, în condiţiile în care premierul Emil Boc a declarat joi, cu ocazia unei vizite la Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, că Executivul are în vedere câteva măsuri pentru asigurarea
continuării activităţii companiei, grav afectată de criză. Astfel, premierul şi-a exprimat speranţa că, până la sfârşitul lunii iulie, secţia Arpechim, care urmează să asigure etilena şi propilena pentru Oltchim, să fie preluată de compania
vâlceană.
Directorul Administraţiei Zona Liberă Giurgiu, Constantin Toma, a anunţat, vineri, că o singură firmă a demarat investiţii în Zona Liberă în ultimul an, unii investitori interesaţi să pornească o afacere renunţând deoarece nu au putut contracta credite bancare
, transmite corespondentul NewsIn.
Potrivit lui Constantin Toma, firma care a investit în Zona Liberă Giurgiu în ultimul an va face o fabrică de construcţii metalice şi ţevi sudate.
„Din august 2008 şi până la sfârşitul anului am avut frecvente întâlniri cu oameni de afaceri interesaţi să investească în Zona Liberă Giurgiu. După schimbarea Guvernului, nu vreau să fac o declaraţie politică, dar a scăzut frecvenţa vizitelor oamenilor de afaceri. În afară de un contract mare cu firma Henson Investement din Italia, care a cumpărat o parte din ICMUG (Întreprinderea de Construcţii Maşini şi Utilaje
Grele, n.r.), alt contract nu am încheiat”, a spus Toma, în conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, Henson Investement se ocupă cu construcţii metalice şi ţevi sudate. Investitorii se ocupă în prezent cu reabilitarea halelor industriale din incinta ICMUG, iar în septembrie vor începe activitatea propriu-zisă. Italienii vor crea la Giurgiu, circa 250 de locuri de muncă.
Directorul Zonei Libere Giurgiu a vorbit vineri şi despre cazul unei firme care a cumpărat teren în Zonă, dar nu poate continua investiţia din lipsă de fonduri. "Avem încheiat un contract de concesiune teren cu o firmă româno-spaniolă şi până la această dată nu au început lucrările de amenajare
a terenului. Dacă nu încep lucrările, s-ar putea să fie nevoiţi să abandoneze investiţia, au dificultăţi de angajare
a creditului pentru afacere. Firma se ocupă cu producerea materialelor de construcţii”.
Toma a precizat, însă, că în prezent, atenţia conducerii Zonei Libere Giurgiu este canalizată şi asupra dezvoltării cheului. „În ceea ce priveşte dezvoltarea cheului, la acest moment suntem în tranziţie, am intrat într-un parteneriat cu terminalul de containere pentru activitatea de operare la cheu a cerealelor. Curând vor începe încărcările şi descărcările de cereale, ceea ce este o veste bună şi pentru agricultorii din Giurgiu pentru că îşi vor putea valorifica produsele”.
Directorul Zonei Libere Giurgiu a mai declarat că societatea are la dispoziţie pentru investitori circa 12-13 hectare de teren, cu parcele de diverse dimensiuni.
„De asemenea, mai avem 40 hectare teren cu pădure nepreluat de la Direcţia Silvică. Există condiţii foarte grele de schimbare a terenului. La un hectar de teren trebuie dat minimum 3-5 hectare teren împădurit, ar trebui să dăm vreo 150 ha teren cu pădure, n-avem această posibilitate, continuăm demersurile cu Guvernul pentru o excepţie de la lege, având în vedere interesul naţional şi chiar internaţional pe care îl prezintă Zona Liberă Giurgiu”, a încheiat Toma.
, transmite corespondentul NewsIn.
Potrivit lui Constantin Toma, firma care a investit în Zona Liberă Giurgiu în ultimul an va face o fabrică de construcţii metalice şi ţevi sudate.
„Din august 2008 şi până la sfârşitul anului am avut frecvente întâlniri cu oameni de afaceri interesaţi să investească în Zona Liberă Giurgiu. După schimbarea Guvernului, nu vreau să fac o declaraţie politică, dar a scăzut frecvenţa vizitelor oamenilor de afaceri. În afară de un contract mare cu firma Henson Investement din Italia, care a cumpărat o parte din ICMUG (Întreprinderea de Construcţii Maşini şi Utilaje
Grele, n.r.), alt contract nu am încheiat”, a spus Toma, în conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, Henson Investement se ocupă cu construcţii metalice şi ţevi sudate. Investitorii se ocupă în prezent cu reabilitarea halelor industriale din incinta ICMUG, iar în septembrie vor începe activitatea propriu-zisă. Italienii vor crea la Giurgiu, circa 250 de locuri de muncă.
Directorul Zonei Libere Giurgiu a vorbit vineri şi despre cazul unei firme care a cumpărat teren în Zonă, dar nu poate continua investiţia din lipsă de fonduri. "Avem încheiat un contract de concesiune teren cu o firmă româno-spaniolă şi până la această dată nu au început lucrările de amenajare
a terenului. Dacă nu încep lucrările, s-ar putea să fie nevoiţi să abandoneze investiţia, au dificultăţi de angajare
a creditului pentru afacere. Firma se ocupă cu producerea materialelor de construcţii”.
Toma a precizat, însă, că în prezent, atenţia conducerii Zonei Libere Giurgiu este canalizată şi asupra dezvoltării cheului. „În ceea ce priveşte dezvoltarea cheului, la acest moment suntem în tranziţie, am intrat într-un parteneriat cu terminalul de containere pentru activitatea de operare la cheu a cerealelor. Curând vor începe încărcările şi descărcările de cereale, ceea ce este o veste bună şi pentru agricultorii din Giurgiu pentru că îşi vor putea valorifica produsele”.
Directorul Zonei Libere Giurgiu a mai declarat că societatea are la dispoziţie pentru investitori circa 12-13 hectare de teren, cu parcele de diverse dimensiuni.
„De asemenea, mai avem 40 hectare teren cu pădure nepreluat de la Direcţia Silvică. Există condiţii foarte grele de schimbare a terenului. La un hectar de teren trebuie dat minimum 3-5 hectare teren împădurit, ar trebui să dăm vreo 150 ha teren cu pădure, n-avem această posibilitate, continuăm demersurile cu Guvernul pentru o excepţie de la lege, având în vedere interesul naţional şi chiar internaţional pe care îl prezintă Zona Liberă Giurgiu”, a încheiat Toma.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
