Vitaminele A, E si betacarotenul cresc mortalitatea si distrug oasele, sustin cercetatorii danezi, americani si englezi.
Despre vitamine se stie ca previn cancerul si ne tin departe de raceli. Cercetatorii danezi de la Spitalul Universitar din Copenhaga au insa o noua ipoteza: exista vitamine care ne scurteaza viata. Este vorba de suplimentele cu betacaroten, vitamina A si vitamina E.
Publicatia "The Independent" face o trecere in revista a beneficiilor si pericolelor pe care administrarea
diverselor tipuri de vitamine
o poate avea asupra organismului nostru.
Studii realizate pe 180.000 de oameni
Cercetarea echipei de la Spitalul din Copenhaga s-a bazat pe 47 de studii despre efectul vitaminelor, facute pe 180.938 de persoane. Dintre toate, s-a dovedit ca vitamina A este cea mai periculoasa, crescand mortalitatea cu 16%.
Vitamina E mareste rata mortalitatii cu 4%, in timp ce betacarotenul - cu 7%. Ipoteza este sus-tinuta si de cercatorii americani de la Universitatea "John Hopkins" din Baltimore si de cei englezi de la Universitatea Harvard.
Vitamina A creste imunitatea si este esentiala in mentinerea unor oase sau dinti sanatosi. Asta in cantitati normale, pe care le putem lua din legume, fructe cu o culoare portocalie, precum si din ficat
, oua sau ulei de peste. Atunci cand este luata in cantitati mari sub forma de suplimente, vitamina A poate face rau oaselor.
"O femeie insarcinata care ia prea multe suplimente de vitamina A risca sa nasca un copil cu malformatii. De asemenea, excesul de vitamina A ingroasa sangele si poate suprastimula sistemul imunitar", sustin cercetatorii de la Universitatea Harvard. Indicatia este sa incercam sa luam cat mai multa vitamina A din alimente, mai degraba, decat din pastile.
Betacarotenul creste riscul de cancer
Betacarotenul, precursorul vitaminei A, duce de asemenea la cresterea mortalitatii, daca este inclus in alimentatie sub forma de suplimente, arata studiile americane si daneze. Alte cercetari au facut o legatura intre betacaroten si riscul crescut de cancer la plamani in cazul fumatorilor.
In cadrul unui studiu au fost puse cu 28% mai multe diagnostice de cancer si au avut loc cu 17% mai multe decese in randul subiectilor care au luat suplimente de betacaroten decat al celor care au luat placebo.
Despre vitamina E se spune ca protejeaza organismul de efectele radicalilor liberi. Luata sub forme de suplimente s-a dovedit a nu fi chiar un medicament-minune, crescand mortalitatea cu 4%. Recomandarea cercetatorilor danezi este de a introduce vitamina E in alimentatie sub forma sa intalnita in legume, carne sau peste, mai degraba decat sub forma de suplimente.
Luati ulei de peste, acid folic, magneziu!
Sunt insa si suplimente vitaminice la care nu s-a dovedit existenta de efecte adverse. Acidul folic protejeaza fatul si scade riscul dezvoltarii malformatiilor la nou-nascuti, daca este administrat la inceputul sarcinii.
Pe de alta parte, vitamina C poate usura simptomele racelii, chiar daca nu ne scapa de ea. Vitamina D nu numai ca ajuta la absorbtia calciului in organism, dar are si un rol important in prevenirea si tratarea cancerului, potrivit studiilor de la Universitatea Harvard.
Recomandarea de ultima ora a cercetatorilor este de a nu lua, totusi, suplimente in cantitati mari, ci mai degraba de a lua aceste vitamine mai mult din mancare.
Magneziul, potasiul, seleniul si zincul pot fi asimilate atat din mancare, cat si din suplimente. Magneziul ajuta la dezvoltarea oaselor si echilibreaza presiunea sangelui, in timp
ce potasiul mentine un ritm regulat cardiac.
Uleiul de peste ramane o alegere excelenta in continuare. Conform unui studiu recent al Universitatii Alberta, uleiul de peste este recomandat mai ales in perioada sarcinii si alaptarii. Acesta previne nasterea prematura si reduce riscul aparitiei problemelor de sanatate la cel mic.
INDICATII
Cum ar trebui luate suplimentele
Niciodata suplimentele nu se iau cu apa rece, ci numai cu apa la temperatura camerei. Asta pentru ca apa rece sau fierbinte poate deteriora compozitia suplimentelor. Acelasi efect il au si ceaiul sau cafeaua.
De aceea, se recomanda sa nu se consume ceai sau cafea 15 minute inainte sau dupa administrarea suplimentelor nutritive, sustin specialisti citati in publicatia "The Independent".
In plus
, nu se indica sa se amestece suplimentele intre ele, deoarece si-ar putea anihila reciproc efectul. De exemplu, zincul interfereaza cu fierul sau cuprul, impiedicandu-le absorbtia.
Femeile muncesc la fel de mult ca barbatii, dar castiga cu mult mai putin, arata statisticile. La nivel global, femeile au ajuns sa ocupe 40% din intreaga piata a muncii, dar castiga mai putin cu 12-60%, conform datelor Confederatiei Internationale a Sindicatelor (CIS). Rapoartele CIS mai arata o situatie ingrijoratoare pentru femei: din cei 550 de milioane de lucratori saraci din lume, femeile reprezinta 60%, iar aproape 40 de milioane dintre femeile cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani nici macar nu au locuri de munca. In tarile europene, la munca egala, femeile castiga mai putin decat barbatii cu aproximativ 13%.
De multe ori, la noi procentul este mai mare, sustin sindicalistii de la BNS. Conform acestora, fata de barbati, femeile sunt discriminate in cea mai mare masura in urmatoarele privinte: la salariu, la avansarea in cariera si la acces pe piata muncii, in anumite ramuri.
Din datele prezentate de BNS rezulta ca femeile sunt majoritare in invatamant (74%), sanatate
si asistenta sociala (78,5%), hoteluri si restaurante (65%), comert (58%) si intermedieri financiare (66,7). Barbatii domina urmatoarele domenii: industria extractiva (85,5), energie
electrica si termica (77%), constructii (90%), transport si comunicatii (75%), administratie publica si aparare (69%). Ca un facut, ramurile in care femeile sunt in majoritate sunt cu mult mai prost platite fata de cele in care predomina barbatii. Spre comparatie, in invatamant salariul mediu net este de circa 1.000 de lei net. Femeile din sanatate si asistenta sociala primesc, in medie, 860 de lei, cele din domeniul hotelier si restaurante, 630 de lei, iar angajatele din comert, 759 de lei. Cu totul alta este situatia cand vine vorba de salariul barbatilor. Domeniile in care ei sunt majoritari se situeaza printre cele mai bine platite: un salariat din industria extractiva ia in mana circa 1.416 de lei, iar unul din ramura energie electrica, termica, apa si gaze
este platit in medie cu 1.300 de lei. Pentru a se vedea ca salariile din unele ramuri in care majoritare sunt femeile se situeaza sub nivelul salariului mediu pe economie, s-a luat in calcul luna octombrie 2006, luna neafectata de prime si sporuri de sarbatori. S-a constatat ca, de pilda, salariul mediu brut din ramura comert a reprezentat doar 78% din leafa medie pe economie, cel din ramura hoteliera a reprezentat si mai putin (63%). Doar salariile din sanatate s-au apropiat de nivelul salariului mediu (a reprezentat peste 91%).
Nici in joburile de varf nu sunt angajate la fel de multe femei ca barbatii. Femeile reprezinta doar 34% dintre membrii corpului legislativ, al executivului, inaltii conducatori ai administratiei publice, functionarii superiori din unitatile economice si politice. Din pacate, nu se face nimic pentru a limita aceste discriminari - acum cativa ani Guvernul a pus pe picioare Agentia pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati, dar aceasta nu rezolva cu adevarat problemele femeilor. In principal, trimite plangerile pe la diverse institutii, spre rezolvare.
34% din posturile publice de varf sunt ocupate de femei, in Romania. In rest, femeile sunt majoritare in domeniile de activitate cele mai prost platite, iar barbatii, in cele mai bine platite.
De multe ori, la noi procentul este mai mare, sustin sindicalistii de la BNS. Conform acestora, fata de barbati, femeile sunt discriminate in cea mai mare masura in urmatoarele privinte: la salariu, la avansarea in cariera si la acces pe piata muncii, in anumite ramuri.
Din datele prezentate de BNS rezulta ca femeile sunt majoritare in invatamant (74%), sanatate
si asistenta sociala (78,5%), hoteluri si restaurante (65%), comert (58%) si intermedieri financiare (66,7). Barbatii domina urmatoarele domenii: industria extractiva (85,5), energie
electrica si termica (77%), constructii (90%), transport si comunicatii (75%), administratie publica si aparare (69%). Ca un facut, ramurile in care femeile sunt in majoritate sunt cu mult mai prost platite fata de cele in care predomina barbatii. Spre comparatie, in invatamant salariul mediu net este de circa 1.000 de lei net. Femeile din sanatate si asistenta sociala primesc, in medie, 860 de lei, cele din domeniul hotelier si restaurante, 630 de lei, iar angajatele din comert, 759 de lei. Cu totul alta este situatia cand vine vorba de salariul barbatilor. Domeniile in care ei sunt majoritari se situeaza printre cele mai bine platite: un salariat din industria extractiva ia in mana circa 1.416 de lei, iar unul din ramura energie electrica, termica, apa si gaze
este platit in medie cu 1.300 de lei. Pentru a se vedea ca salariile din unele ramuri in care majoritare sunt femeile se situeaza sub nivelul salariului mediu pe economie, s-a luat in calcul luna octombrie 2006, luna neafectata de prime si sporuri de sarbatori. S-a constatat ca, de pilda, salariul mediu brut din ramura comert a reprezentat doar 78% din leafa medie pe economie, cel din ramura hoteliera a reprezentat si mai putin (63%). Doar salariile din sanatate s-au apropiat de nivelul salariului mediu (a reprezentat peste 91%).
Nici in joburile de varf nu sunt angajate la fel de multe femei ca barbatii. Femeile reprezinta doar 34% dintre membrii corpului legislativ, al executivului, inaltii conducatori ai administratiei publice, functionarii superiori din unitatile economice si politice. Din pacate, nu se face nimic pentru a limita aceste discriminari - acum cativa ani Guvernul a pus pe picioare Agentia pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati, dar aceasta nu rezolva cu adevarat problemele femeilor. In principal, trimite plangerile pe la diverse institutii, spre rezolvare.
34% din posturile publice de varf sunt ocupate de femei, in Romania. In rest, femeile sunt majoritare in domeniile de activitate cele mai prost platite, iar barbatii, in cele mai bine platite.
Mieii de Paşte trebuie sacrificaţi numai după ce proprietarul anunţă medicul
veterinar şi predă crotaliul cu care acesta a fost identificat. Autoritatea Sanitar-Veterinară recomandă cetăţenilor să nu cumpere miei de Paşte din spaţii improvizate sau din sistemul stradal, deoarece se expun riscurilor toxiinfecţiilor alimentare
.
Deşi normele Uniunii Europene prevăd necesitatea ca ovinele să fie identificate cu două crotalii, România a obţinut recent o derogare de la această măsură, astfel încât de Paşte vor putea fi comercializaţi şi sacrificaţi şi mieii cu un singur crotaliu.
Mieii se pot tăia în abatoare autorizate sanitar-veterinar (de unde carnea se poate comercializa la nivel european) sau în abatoare care au aprobată perioadă de tranziţie (de unde carnea se poate comercializa la nivel naţional). De asemenea, există spaţii avizate temporar, zece zile în perioada sărbătorilor de Paşte, unde se pot sacrifica mieii sub supraveghere veterinară. Mieii pot fi comercializaţi în interiorul judeţelor. Proprietarii de miei care vor să-i sacrifice pentru consumul propriu trebuie să anunţe veterinarul şi să predea crotaliul acestuia. Sacrificarea mieilor în alte locuri decât cele autorizate sau în absenţa veterinarului se sancţionează cu amenzi de 200 – 300 de lei.
Animalele identificate, însoţite de certificatul de sănătate şi formularul de mişcare emise de către medicul veterinar, se transportă spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate.
veterinar şi predă crotaliul cu care acesta a fost identificat. Autoritatea Sanitar-Veterinară recomandă cetăţenilor să nu cumpere miei de Paşte din spaţii improvizate sau din sistemul stradal, deoarece se expun riscurilor toxiinfecţiilor alimentare
.
Deşi normele Uniunii Europene prevăd necesitatea ca ovinele să fie identificate cu două crotalii, România a obţinut recent o derogare de la această măsură, astfel încât de Paşte vor putea fi comercializaţi şi sacrificaţi şi mieii cu un singur crotaliu.
Mieii se pot tăia în abatoare autorizate sanitar-veterinar (de unde carnea se poate comercializa la nivel european) sau în abatoare care au aprobată perioadă de tranziţie (de unde carnea se poate comercializa la nivel naţional). De asemenea, există spaţii avizate temporar, zece zile în perioada sărbătorilor de Paşte, unde se pot sacrifica mieii sub supraveghere veterinară. Mieii pot fi comercializaţi în interiorul judeţelor. Proprietarii de miei care vor să-i sacrifice pentru consumul propriu trebuie să anunţe veterinarul şi să predea crotaliul acestuia. Sacrificarea mieilor în alte locuri decât cele autorizate sau în absenţa veterinarului se sancţionează cu amenzi de 200 – 300 de lei.
Animalele identificate, însoţite de certificatul de sănătate şi formularul de mişcare emise de către medicul veterinar, se transportă spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate.
Peste 90 la sută din populaţia Republicii Moldova locuieşte în apartamente separate şi case particulare
Peste 90 la sută din populaţia Republicii Moldova locuia în apartamente separate şi case particulare, potrivit rezultatelor Recensământului populaţiei din 2004, făcute publice marţi de Biroul
Naţional de Statistică. Ponderea populaţiei, care locuia în astfel de locuinţe s-a majorat cu circa opt puncte procentuale în comparaţie cu recensământul precedent din 1989.
Respectiv, s-a micşorat de două ori (până la 220,2 mii de persoane) ponderea populaţiei, care locuia în o parte din casa particulară, apartamente comune şi cămine.
În mediul urban mai mult de jumătate din gospodăriile casnice (248,6 mii) locuiau în apartamente şi aproximativ 30% (129,4 mii) - în case particulare, în timp
ce în mediul rural majoritatea familiilor (93,7%) locuiau în case particulare.
În 2004 din totalul gospodăriilor casnice 2,4% locuiau în încăperi închiriate de la alte persoane, în mediul urban respectiv 4,3%, iar în mediul rural 1,2%. Potrivit statisticilor, în cămine şi cămine de tip familial locuiau, respectiv, 1,8% şi 1,7% din gospodăriile casnice, în majoritate (95,6%) fiind din mediul urban.
În perioada dintre cele două recensământe mărimea medie a suprafeţei totale la o persoană s-a majorat de la 18 până la 22,5 metri pătraţi, cea locuibilă - de la 12 până la 14,9 metri pătraţi. Majorarea a fost mai esenţială în mediul urban, depăşind-o pe cea din mediul rural cu câte 19 puncte procentuale pentru ambii indicatori.
Jumătate din populaţie (51,3%) trăia în locuinţe în care fiecărei persoane îi revenea o suprafaţă medie locuibilă mai mică de 12 metri pătraţi, 26,8% - câte 13 - 19, iar 22% - 20 metri pătraţi şi peste. În oraşe este mult mai mare ponderea populaţiei, căreia îi revine la o persoană 13 - 19 m2 suprafaţă totală şi până la 12 metri pătraţi suprafaţă locuibilă şi mult mai mică ponderea populaţiei căreia îi revine - 20 metri pătraţi şi peste a suprafeţei atât totale cât şi celei locuibile. În mediul rural situaţia se prezintă invers.
Doar pentru aproape jumătate din gospodăriile, care locuiau în o cameră şi în 4 şi mai multe camere, numărul persoanelor corespundea numărului camerelor. Totodată, circa 29% de familii, alcătuite din 3 şi mai multe persoane locuiau în o singură cameră. În mediul urban predominau gospodăriile care locuiau în 2 şi 3 camere, constituind 70% din total, faţă de aproximativ 60% în mediul rural.
În anul 2004 în locuinţe aflate în proprietate privată locuiau 96,2% din totalul familiilor şi doar 36,9 mii sau 3,4% - în locuinţe de stat (municipale). În locuinţe aflate în proprietatea cultelor religioase, altor întreprinderi şi organizaţii nestatale locuiau 3,9 mii familii sau 0,4 % din total.
În mediul urban ponderea gospodăriilor, care locuiau in locuinţe private era mai mică decât în mediul rural (respectiv 91,8% şi 99,0%), iar in cele de stat (municipale), situaţia a fost inversă (respectiv 7,7% şi 0,8 %).
Potrivit BNS, 9 din 10 gospodării erau asigurate cu gaze
: 4 - din reţeaua publică; 5 - cu butelii cu gaze, din care majoritatea (93,7%) - în case particulare sau o parte a casei particulare. Fiecare a treia gospodărie era asigurată cu încălzire centrală publică sau prin sistem propriu.
Apartamentele (inclusiv comune) şi căminele de tip familial erau asigurate cu încălzire centrală sau prin sistem propriu la nivel, respectiv, de 69,3% şi 19,6%. Doar 1% din casele particulare erau racordate la reţeaua cu încălzire centrală publică. La instalaţiile de alimentaţie cu apă erau racordate 37,4 la sută din locuinţe, la instalaţiile de canalizare - fiecare a treia locuinţă, circa 30% de locuinţe aveau baie (duş).
La data efectuării recensământului, legătură telefonica fixă aveau mai mult de jumătate din gospodării, radio - circa 30 la sută din gospodării. Televizor aveau 4 gospodării din 5, computer - o gospodărie din 30 (în apartamente - una din 11 gospodării).
Naţional de Statistică. Ponderea populaţiei, care locuia în astfel de locuinţe s-a majorat cu circa opt puncte procentuale în comparaţie cu recensământul precedent din 1989.
Respectiv, s-a micşorat de două ori (până la 220,2 mii de persoane) ponderea populaţiei, care locuia în o parte din casa particulară, apartamente comune şi cămine.
În mediul urban mai mult de jumătate din gospodăriile casnice (248,6 mii) locuiau în apartamente şi aproximativ 30% (129,4 mii) - în case particulare, în timp
ce în mediul rural majoritatea familiilor (93,7%) locuiau în case particulare.
În 2004 din totalul gospodăriilor casnice 2,4% locuiau în încăperi închiriate de la alte persoane, în mediul urban respectiv 4,3%, iar în mediul rural 1,2%. Potrivit statisticilor, în cămine şi cămine de tip familial locuiau, respectiv, 1,8% şi 1,7% din gospodăriile casnice, în majoritate (95,6%) fiind din mediul urban.
În perioada dintre cele două recensământe mărimea medie a suprafeţei totale la o persoană s-a majorat de la 18 până la 22,5 metri pătraţi, cea locuibilă - de la 12 până la 14,9 metri pătraţi. Majorarea a fost mai esenţială în mediul urban, depăşind-o pe cea din mediul rural cu câte 19 puncte procentuale pentru ambii indicatori.
Jumătate din populaţie (51,3%) trăia în locuinţe în care fiecărei persoane îi revenea o suprafaţă medie locuibilă mai mică de 12 metri pătraţi, 26,8% - câte 13 - 19, iar 22% - 20 metri pătraţi şi peste. În oraşe este mult mai mare ponderea populaţiei, căreia îi revine la o persoană 13 - 19 m2 suprafaţă totală şi până la 12 metri pătraţi suprafaţă locuibilă şi mult mai mică ponderea populaţiei căreia îi revine - 20 metri pătraţi şi peste a suprafeţei atât totale cât şi celei locuibile. În mediul rural situaţia se prezintă invers.
Doar pentru aproape jumătate din gospodăriile, care locuiau în o cameră şi în 4 şi mai multe camere, numărul persoanelor corespundea numărului camerelor. Totodată, circa 29% de familii, alcătuite din 3 şi mai multe persoane locuiau în o singură cameră. În mediul urban predominau gospodăriile care locuiau în 2 şi 3 camere, constituind 70% din total, faţă de aproximativ 60% în mediul rural.
În anul 2004 în locuinţe aflate în proprietate privată locuiau 96,2% din totalul familiilor şi doar 36,9 mii sau 3,4% - în locuinţe de stat (municipale). În locuinţe aflate în proprietatea cultelor religioase, altor întreprinderi şi organizaţii nestatale locuiau 3,9 mii familii sau 0,4 % din total.
În mediul urban ponderea gospodăriilor, care locuiau in locuinţe private era mai mică decât în mediul rural (respectiv 91,8% şi 99,0%), iar in cele de stat (municipale), situaţia a fost inversă (respectiv 7,7% şi 0,8 %).
Potrivit BNS, 9 din 10 gospodării erau asigurate cu gaze
: 4 - din reţeaua publică; 5 - cu butelii cu gaze, din care majoritatea (93,7%) - în case particulare sau o parte a casei particulare. Fiecare a treia gospodărie era asigurată cu încălzire centrală publică sau prin sistem propriu.
Apartamentele (inclusiv comune) şi căminele de tip familial erau asigurate cu încălzire centrală sau prin sistem propriu la nivel, respectiv, de 69,3% şi 19,6%. Doar 1% din casele particulare erau racordate la reţeaua cu încălzire centrală publică. La instalaţiile de alimentaţie cu apă erau racordate 37,4 la sută din locuinţe, la instalaţiile de canalizare - fiecare a treia locuinţă, circa 30% de locuinţe aveau baie (duş).
La data efectuării recensământului, legătură telefonica fixă aveau mai mult de jumătate din gospodării, radio - circa 30 la sută din gospodării. Televizor aveau 4 gospodării din 5, computer - o gospodărie din 30 (în apartamente - una din 11 gospodării).
Primul "mincinos cu acte in regula" din administratia lui George W. Bush a fost gasit vinovat de obstructionarea justitiei, fals in declaratii si sperjur de catre o instanta federala din Washington D.C. Lewis "Scooter" Libby, fost sef de cabinet al vicepresedintelui Dick Cheney pana in toamna lui 2005, a fost declarat vinovat, dupa zece zile de deliberari, de un juriu federal, pentru rolul sau in deconspirarea agentei CIA Valerie Plame. In 2003, o sursa din administratia Bush (poate Libby, poate consilierul politic al lui Cheney, Karl Rove, poate vicepresedintele insusi - acestia sunt principalii suspecti banuiti de presa din SUA) a transmis jurnalistilor numele agentei, experta in arme de distrugere in masa
, al carei sot, diplomatul Joseph Wilson, criticase in presa pretentiile Casei Albe ca Saddam Hussein ar incerca sa obtina uraniu din Niger.
Divulgarea a fost pusa pe seama administratiei Bush si motivata ca "razbunare" pentru criticile aduse de Wilson. Deconspirarea i-a afectat cariera agentei si a dus la incarcerarea jurnalistei Judith Miller de la New York Times, 85 de zile in vara lui 2005, pentru "sfidarea justitiei", prin refuzul de a divulga numele sursei care i-a povestit despre sotia lui Joseph Wilson. In toamna lui 2003, procurorul federal Patrick Fitzgerald a inceput sa descurce itele scandalului. Insa, dupa cheltuirea a peste doua milioane USD din banii contribuabililor in cursul anchetei, el a decis sa nu mai condamne pe nimeni pentru deconspirarea unui agent CIA in sine, apreciind ca minciunile in legatura cu aceasta fapta sunt mai grave. Prin urmare, nimeni nu a mai fost anchetat pentru o infractiune federala, pasibila de 10 ani de inchisoare (prevazuta de Legea protejarii identitatilor agentilor guvernamentali, din 1982), dar Fitzgerald a cautat cu incapatanare "un tap ispasitor" din randul oficialilor de la Casa Alba care mintisera in prima parte a investigatiilor sale
. Pana la urma, singurul "mincinos" descoperit si, de marti, declarat vinovat, este Lewis Libby, care va ramane foarte probabil si singurul. Un jurat a confirmat pentru New York Times ca juriul a aratat multa simpatie pentru Libby, dar a trebuit sa-l declare vinovat din pricina probelor solide ale acuzarii. Bush si Cheney s-au declarat "tristi" la aflarea verdictului, iar senatorul care conduce majoritatea Partidului Democrat din Senat, Harry Reid, i-a cerut presedintelui gratierea lui Libby. Sentinta vinovatului se va stabili zilele urmatoare si ea va fi intre minimum 20 si maximum 27 luni de inchisoare. Procurorul Fitzgerald - devenit la fel de celebru precum fostul judecator federal Kenneth Starr, cel care a cautat in zadar condamnarea presedintelui Bill Clinton pentru ca a mintit justitia in scandalul generat de Monica Lewinsky - s-a declarat multumit de verdict. "E trist ca un oficial de rang inalt, o persoana care a lucrat la Biroul
vicepresedintelui, a obstructionat justitia si a mintit sub juramant", a spus Fitzgerald. In opinia procurorului, deconspirarea unui agent CIA (fapt destul de grav in sine, potrivit legislatiei SUA) trece in plan secundar fata de necesitatea de a le intari americanilor increderea in Justitie. Prin verdictul juriului, s-a demonstrat ca oricine minte in fata judecatorilor, procurorilor sau FBI-ului trebuie sa raspunda pentru aceasta, indiferent de pozitia pe care a ocupat-o in stat. Pe de alta parte, Fitzgerald e criticat de presa, pentru ca a citat ca martori in procesul lui Libby mai multi jurnalisti politici proeminenti din Washington, punand la indoiala relatia lor de incredere cu sursele, si pentru ca a fortat-o pe Judith Miller sa-si deconspire sursa, trimitand-o aproape trei luni la inchisoare. Totusi, Fitzgerald considera ca a respectat o cutuma a procurorilor americani, aceea de a nu chema reporterii ca martori in instanta "decat ca ultima solutie in circumstante neobisnuite" si ca ceea ce a facut Libby nu are de-a face cu dezvaluirile importante despre activitati compromitatoare ale autoritatilor, pentru ca jurnalistii sa invoce protejarea sa.
, al carei sot, diplomatul Joseph Wilson, criticase in presa pretentiile Casei Albe ca Saddam Hussein ar incerca sa obtina uraniu din Niger.
Divulgarea a fost pusa pe seama administratiei Bush si motivata ca "razbunare" pentru criticile aduse de Wilson. Deconspirarea i-a afectat cariera agentei si a dus la incarcerarea jurnalistei Judith Miller de la New York Times, 85 de zile in vara lui 2005, pentru "sfidarea justitiei", prin refuzul de a divulga numele sursei care i-a povestit despre sotia lui Joseph Wilson. In toamna lui 2003, procurorul federal Patrick Fitzgerald a inceput sa descurce itele scandalului. Insa, dupa cheltuirea a peste doua milioane USD din banii contribuabililor in cursul anchetei, el a decis sa nu mai condamne pe nimeni pentru deconspirarea unui agent CIA in sine, apreciind ca minciunile in legatura cu aceasta fapta sunt mai grave. Prin urmare, nimeni nu a mai fost anchetat pentru o infractiune federala, pasibila de 10 ani de inchisoare (prevazuta de Legea protejarii identitatilor agentilor guvernamentali, din 1982), dar Fitzgerald a cautat cu incapatanare "un tap ispasitor" din randul oficialilor de la Casa Alba care mintisera in prima parte a investigatiilor sale
. Pana la urma, singurul "mincinos" descoperit si, de marti, declarat vinovat, este Lewis Libby, care va ramane foarte probabil si singurul. Un jurat a confirmat pentru New York Times ca juriul a aratat multa simpatie pentru Libby, dar a trebuit sa-l declare vinovat din pricina probelor solide ale acuzarii. Bush si Cheney s-au declarat "tristi" la aflarea verdictului, iar senatorul care conduce majoritatea Partidului Democrat din Senat, Harry Reid, i-a cerut presedintelui gratierea lui Libby. Sentinta vinovatului se va stabili zilele urmatoare si ea va fi intre minimum 20 si maximum 27 luni de inchisoare. Procurorul Fitzgerald - devenit la fel de celebru precum fostul judecator federal Kenneth Starr, cel care a cautat in zadar condamnarea presedintelui Bill Clinton pentru ca a mintit justitia in scandalul generat de Monica Lewinsky - s-a declarat multumit de verdict. "E trist ca un oficial de rang inalt, o persoana care a lucrat la Biroul
vicepresedintelui, a obstructionat justitia si a mintit sub juramant", a spus Fitzgerald. In opinia procurorului, deconspirarea unui agent CIA (fapt destul de grav in sine, potrivit legislatiei SUA) trece in plan secundar fata de necesitatea de a le intari americanilor increderea in Justitie. Prin verdictul juriului, s-a demonstrat ca oricine minte in fata judecatorilor, procurorilor sau FBI-ului trebuie sa raspunda pentru aceasta, indiferent de pozitia pe care a ocupat-o in stat. Pe de alta parte, Fitzgerald e criticat de presa, pentru ca a citat ca martori in procesul lui Libby mai multi jurnalisti politici proeminenti din Washington, punand la indoiala relatia lor de incredere cu sursele, si pentru ca a fortat-o pe Judith Miller sa-si deconspire sursa, trimitand-o aproape trei luni la inchisoare. Totusi, Fitzgerald considera ca a respectat o cutuma a procurorilor americani, aceea de a nu chema reporterii ca martori in instanta "decat ca ultima solutie in circumstante neobisnuite" si ca ceea ce a facut Libby nu are de-a face cu dezvaluirile importante despre activitati compromitatoare ale autoritatilor, pentru ca jurnalistii sa invoce protejarea sa.
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu vor participa astăzi şi mâine la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles.
Este primul Consiliu la care România participă ca stat membru al Uniunii Europene.
Principalele subiecte pe agenda întâlnirii sunt politica energetică a Uniunii şi controlul schimbărilor climatice.
Din delegaţia română mai fac parte ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu şi şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea.
Preşedintele Traian Băsescu va participa joi la lucrările Summit-ului Partidului Popular European.
Un comunicat al Preşedinţiei informează că se aşteaptă adoptarea unui plan de acţiuni care să includă măsuri pentru o politică energetică unică a Uniunii şi în acelaşi timp
măsuri pentru protecţia climei globale.
Reuniunea mai are pe agendă acţiuni de consolidare a pieţei interne a Uniunii şi atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona de creştere economică şi creare de noi locuri de muncă.
Şefii de stat şi de guvern vor pregăti documentul care ar urma să fie adoptat la Berlin, la reuniunea din 25 martie, privind viitorul Uniunii.
Cele 27 de ţări din Uniune ar trebui să decidă dacă sunt de acord cu o reducere de 20 la sută din emisiile de gaze
cu efect de seră până în 2020. Propunerea aparţine Germaniei.
Statele membre au puncte de vedere diferite asupra temelor care vor fi dezbătute.
Cancelarul german Angela Merkel se opune separării producţiei de energie
de sectorul distribuţiei, în timp ce oficialii de la Bruxelles vor să stimuleze privatizarea distribuţiei de energie.
În 11 state membre există deja această separare în domeniul electricităţii, în timp ce în alte 7 situaţia se întâlneşte în domeniul gazelor naturale
, cum e cazul Marii Britanii sau Olandei.
România va avea dificultăţi în planurile sale de a relansa producţia de energie electrică în termocentrale pe bază de cărbune, mai ales că lignitul şi huila nu sunt de cea mai bună calitate.
Oricum însă problema energiei nu va trebui tranşată la Consiliul de la Bruxelles.
Liderii statelor membre ar urma să ceară Comisiei Europene să stabilească măsurile care ar trebui luate până la următorul Consiliu, cel din luna iunie.
Este primul Consiliu la care România participă ca stat membru al Uniunii Europene.
Principalele subiecte pe agenda întâlnirii sunt politica energetică a Uniunii şi controlul schimbărilor climatice.
Din delegaţia română mai fac parte ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu şi şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea.
Preşedintele Traian Băsescu va participa joi la lucrările Summit-ului Partidului Popular European.
Un comunicat al Preşedinţiei informează că se aşteaptă adoptarea unui plan de acţiuni care să includă măsuri pentru o politică energetică unică a Uniunii şi în acelaşi timp
măsuri pentru protecţia climei globale.
Reuniunea mai are pe agendă acţiuni de consolidare a pieţei interne a Uniunii şi atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona de creştere economică şi creare de noi locuri de muncă.
Şefii de stat şi de guvern vor pregăti documentul care ar urma să fie adoptat la Berlin, la reuniunea din 25 martie, privind viitorul Uniunii.
Cele 27 de ţări din Uniune ar trebui să decidă dacă sunt de acord cu o reducere de 20 la sută din emisiile de gaze
cu efect de seră până în 2020. Propunerea aparţine Germaniei.
Statele membre au puncte de vedere diferite asupra temelor care vor fi dezbătute.
Cancelarul german Angela Merkel se opune separării producţiei de energie
de sectorul distribuţiei, în timp ce oficialii de la Bruxelles vor să stimuleze privatizarea distribuţiei de energie.
În 11 state membre există deja această separare în domeniul electricităţii, în timp ce în alte 7 situaţia se întâlneşte în domeniul gazelor naturale
, cum e cazul Marii Britanii sau Olandei.
România va avea dificultăţi în planurile sale de a relansa producţia de energie electrică în termocentrale pe bază de cărbune, mai ales că lignitul şi huila nu sunt de cea mai bună calitate.
Oricum însă problema energiei nu va trebui tranşată la Consiliul de la Bruxelles.
Liderii statelor membre ar urma să ceară Comisiei Europene să stabilească măsurile care ar trebui luate până la următorul Consiliu, cel din luna iunie.
n timp ce Moscova si-a premiat "pacificatorii" rusi din Transnistria, Republica Moldova si Georgia au denuntat, ieri, la ONU, atitudinea manifestata de Rusia fata de liderii regimurilor separatiste de pe teritoriile lor, atragand, totodata, atentia Moscovei ca trebuie sa-si respecte angajamentele asumate pe plan international in privinta retragerii trupelor sale
din cele doua tari.
"Practica folosirii de catre institutiile de stat ale Federatiei Ruse a titlurilor de 'ministru' si <> pentru reprezentantii regimului de la Tiraspol, care sunt si cetateni ai Federatiei Ruse, creeaza confuzie si dubii privitor la capacitatea acestui stat de a fi impartial si de a aborda constructiv procesul de solutionare a conflictului transnistrean, in cadrul caruia Rusia joaca rolul de mediator", se arata intr-o declaratie comuna a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova si Georgiei publicata la sediul ONU din New York. "Atribuirea acestor titluri reprezentantilor unei entitati secesioniste, care activeaza in afara cadrului constitutional al Republicii Moldova, poate fi perceputa drept recunoastere indirecta a legitimitatii acestei entitati", subliaza textul, facand aluzie la faptul ca Igor Smirnov si Valeri Litkai au fost primiti, recent, la Moscova, ca "presedinte", respectiv "ministru de Externe", al Transnistriei. "Practici absolut similare sunt folosite si in raport cu liderii separatisti ai regimurilor de la Suhumi (Abhazia) si Thinvali (Osetia de Sud) din Georgia. Este evident ca folosirea acestor metode propagandistice, menite sa induca in eroare opinia publica si comunitatea internationala, ar putea genera doar neincredere si confuzie", avertizeaza misiunile diplomatice ale Republicii Moldova si Georgiei la ONU, apreciind ca procesul de acordare in masa
a pasapoartelor rusesti locuitorilor teritoriilor separatiste din Georgia si Moldova stimuleaza la modul direct tensionarea situatiei din regiunile de conflict.
"Pacificatorii" rusi din Transnistria au fost decorati, chiar martea aceasta. Moscova si-a felicitat trupele detasate in Transnistria, declarate, pentru a patra oara consecutiv in ultimii ani, drept cel mai bun contingent al Rusiei. Soldatii rusi din Transnistria au fost decorati "pentru profesionalism, vitejie si spirit de sacrificiu la indeplinirea datoriei militare", a explicat comandantul adjunct al trupelor terestre ale Rusiei, generalul Valeri Evnevici, afirmand ca in cei 15 ani de misiune, "castile albastre" ruse si-au indeplinit ireprosabil obiectivele de mentinere a pacii in stanga Nistrului.
din cele doua tari.
"Practica folosirii de catre institutiile de stat ale Federatiei Ruse a titlurilor de 'ministru' si <> pentru reprezentantii regimului de la Tiraspol, care sunt si cetateni ai Federatiei Ruse, creeaza confuzie si dubii privitor la capacitatea acestui stat de a fi impartial si de a aborda constructiv procesul de solutionare a conflictului transnistrean, in cadrul caruia Rusia joaca rolul de mediator", se arata intr-o declaratie comuna a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova si Georgiei publicata la sediul ONU din New York. "Atribuirea acestor titluri reprezentantilor unei entitati secesioniste, care activeaza in afara cadrului constitutional al Republicii Moldova, poate fi perceputa drept recunoastere indirecta a legitimitatii acestei entitati", subliaza textul, facand aluzie la faptul ca Igor Smirnov si Valeri Litkai au fost primiti, recent, la Moscova, ca "presedinte", respectiv "ministru de Externe", al Transnistriei. "Practici absolut similare sunt folosite si in raport cu liderii separatisti ai regimurilor de la Suhumi (Abhazia) si Thinvali (Osetia de Sud) din Georgia. Este evident ca folosirea acestor metode propagandistice, menite sa induca in eroare opinia publica si comunitatea internationala, ar putea genera doar neincredere si confuzie", avertizeaza misiunile diplomatice ale Republicii Moldova si Georgiei la ONU, apreciind ca procesul de acordare in masa
a pasapoartelor rusesti locuitorilor teritoriilor separatiste din Georgia si Moldova stimuleaza la modul direct tensionarea situatiei din regiunile de conflict.
"Pacificatorii" rusi din Transnistria au fost decorati, chiar martea aceasta. Moscova si-a felicitat trupele detasate in Transnistria, declarate, pentru a patra oara consecutiv in ultimii ani, drept cel mai bun contingent al Rusiei. Soldatii rusi din Transnistria au fost decorati "pentru profesionalism, vitejie si spirit de sacrificiu la indeplinirea datoriei militare", a explicat comandantul adjunct al trupelor terestre ale Rusiei, generalul Valeri Evnevici, afirmand ca in cei 15 ani de misiune, "castile albastre" ruse si-au indeplinit ireprosabil obiectivele de mentinere a pacii in stanga Nistrului.
Angajatii Directiei politiei in transporturi a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au retinut doua persoane suspectate de trafic
de persoane, comunica DECA-press.
Este vorba de o tanara femeie, in varsta de 33 de ani, domiciliata in comuna Durlesti din municipiul Chisinau. Aceasta este banuita ca a recrutat in septembrie trecut o tanara de 21 de ani, pe care ar fi traficat-o in Istambul. Politia sustine ca victimei i-au fost confiscate documentele si aplicata forta fizica pentru ca in cele din urma sa practice prostitutia. Dupa ce a fost exploatata sexual doua luni, tanara a fost vanduta unei persoane de origine turca, contra unei sume de 2000 USD.
In al doilea caz, a fost retinuta o femeie de 37 de ani din Chisinau, anterior judecata pentru trafic de persoane. Aceasta este suspectata de traficarea unei tinere de 21 de ani in regiunea Kosovo. Profitand de situatia financiara precara a victimei, prin abuz de incredere si inselaciune, sub pretextul angajarii la lucru in calitate de chelnerita, tanara a fost „angajata” de catre traficanta la serviciu in unul din bordelurile din Kosovo. Acolo tanara moldoveanca a fost suspusa violentelor psihice si fizice, fiind exploatata sexual.
Cele doua persoane sunt cercetate penal si risca, pentru trafic de fiinte umane, pana la 20 de ani de puscarie.
de persoane, comunica DECA-press.
Este vorba de o tanara femeie, in varsta de 33 de ani, domiciliata in comuna Durlesti din municipiul Chisinau. Aceasta este banuita ca a recrutat in septembrie trecut o tanara de 21 de ani, pe care ar fi traficat-o in Istambul. Politia sustine ca victimei i-au fost confiscate documentele si aplicata forta fizica pentru ca in cele din urma sa practice prostitutia. Dupa ce a fost exploatata sexual doua luni, tanara a fost vanduta unei persoane de origine turca, contra unei sume de 2000 USD.
In al doilea caz, a fost retinuta o femeie de 37 de ani din Chisinau, anterior judecata pentru trafic de persoane. Aceasta este suspectata de traficarea unei tinere de 21 de ani in regiunea Kosovo. Profitand de situatia financiara precara a victimei, prin abuz de incredere si inselaciune, sub pretextul angajarii la lucru in calitate de chelnerita, tanara a fost „angajata” de catre traficanta la serviciu in unul din bordelurile din Kosovo. Acolo tanara moldoveanca a fost suspusa violentelor psihice si fizice, fiind exploatata sexual.
Cele doua persoane sunt cercetate penal si risca, pentru trafic de fiinte umane, pana la 20 de ani de puscarie.
Un Boeing 737 ia foc la aterizare şi face zeci de morţi; un nou cutremur zguduie Sumatra
După ce marţi două cutremure au lovit insula Sumatra, lăsând în urmă aproape 100 de morţi şi sute de case dărâmate, ieri, un Boeing 737 a luat foc, după ce a ratat aterizarea pe aeroportul din oraşul Yogyakarta, din insula Java. Cel puţin 23 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva zeci au fost rănite.
Şi fiindcă o nenorocire nu vine niciodată singură, un alt seism, de 5,9 grade pe scara Richter, a zguduit, ieri, Sumatra. Boeingul 737 transporta 133 de pasageri şi avea un echipaj format din şapte membri. Reprezentanţii companiei Garuda Indonesia, căruia aparţinea aparatul, au anunţat că au găsit 118 supravieţuitori.
Pasagerii au trăit clipe de coşmar
Martorii au povestit că aparatul a lovit violent pista aeroportului şi a luat foc în urma impactului. Zeci de pasageri au părăsit avionul pe ieşirile de urgenţă şi s-au refugiat în lanurile de orez din jur, înainte ca acesta să ia foc. Au fost recuperate 28 de cadavre calcinate în carlingă plus
alte 20 de victime, potrivit salvatorilor.
Viteza prea mare, posibila cauză a accidentului
Avionul Boeing 737 care a luat foc după ce a ratat aterizarea se deplasa cu o viteză prea mare, a afirmat un ofiţer din aviaţia militară, citat de AFP. Compania publică Garuda Indonesia a acumulat datorii de peste 800 milioane de dolari. Sub regimul autoritar al fostului preşedinte Suharto, societatea şi-a câştigat o reputaţie proastă în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi corupţia. Garuda este considerată însă mai demnă de încredere decât alte companii private indoneziene, acuzate că neglijează măsurile de siguranţă.
Personal diplomatic şi jurnalişti australieni, printre victime
Nouă cetăţeni australieni, printre care diplomaţi şi jurnalişti, se aflau la bordul avionului, patru dintre ei erau ieri daţi dispăruţi, potrivit Reuters. Printre aceştia, un ofiţer de poliţie, un diplomat, un jurnalist şi un ofiţer de aviaţie. "Nu avem veşti despre unii dintre ei", a declarat premierul australian John Howard, precizând că oferă Jakartei asistenţă medicală şi aeriană. Jurnaliştii se duceau în Indonezia pentru a scrie despre vizita ministrului de externe Alexander Downer, care nu era la bordul avionului implicat în accident. Downer se află în Indonezia de câteva zile pentru a participa la o reuniune regională consacrată luptei împotriva terorismului.
După ce marţi două cutremure au lovit insula Sumatra, lăsând în urmă aproape 100 de morţi şi sute de case dărâmate, ieri, un Boeing 737 a luat foc, după ce a ratat aterizarea pe aeroportul din oraşul Yogyakarta, din insula Java. Cel puţin 23 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva zeci au fost rănite.
Şi fiindcă o nenorocire nu vine niciodată singură, un alt seism, de 5,9 grade pe scara Richter, a zguduit, ieri, Sumatra. Boeingul 737 transporta 133 de pasageri şi avea un echipaj format din şapte membri. Reprezentanţii companiei Garuda Indonesia, căruia aparţinea aparatul, au anunţat că au găsit 118 supravieţuitori.
Pasagerii au trăit clipe de coşmar
Martorii au povestit că aparatul a lovit violent pista aeroportului şi a luat foc în urma impactului. Zeci de pasageri au părăsit avionul pe ieşirile de urgenţă şi s-au refugiat în lanurile de orez din jur, înainte ca acesta să ia foc. Au fost recuperate 28 de cadavre calcinate în carlingă plus
alte 20 de victime, potrivit salvatorilor.
Viteza prea mare, posibila cauză a accidentului
Avionul Boeing 737 care a luat foc după ce a ratat aterizarea se deplasa cu o viteză prea mare, a afirmat un ofiţer din aviaţia militară, citat de AFP. Compania publică Garuda Indonesia a acumulat datorii de peste 800 milioane de dolari. Sub regimul autoritar al fostului preşedinte Suharto, societatea şi-a câştigat o reputaţie proastă în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi corupţia. Garuda este considerată însă mai demnă de încredere decât alte companii private indoneziene, acuzate că neglijează măsurile de siguranţă.
Personal diplomatic şi jurnalişti australieni, printre victime
Nouă cetăţeni australieni, printre care diplomaţi şi jurnalişti, se aflau la bordul avionului, patru dintre ei erau ieri daţi dispăruţi, potrivit Reuters. Printre aceştia, un ofiţer de poliţie, un diplomat, un jurnalist şi un ofiţer de aviaţie. "Nu avem veşti despre unii dintre ei", a declarat premierul australian John Howard, precizând că oferă Jakartei asistenţă medicală şi aeriană. Jurnaliştii se duceau în Indonezia pentru a scrie despre vizita ministrului de externe Alexander Downer, care nu era la bordul avionului implicat în accident. Downer se află în Indonezia de câteva zile pentru a participa la o reuniune regională consacrată luptei împotriva terorismului.
Primul summit european la care participa Romania, ca membru cu drepturi depline al UE, incepe azi la Bruxelles sub semnul pregatirilor pentru jubileul Uniunii. Constructia europeana, care a debutat acum 50 de ani prin semnarea de catre sase tari a Tratatului de la Roma, arata azi ca un puzzle cu 27 de piese, ai carui lianti sunt democratia, pacea, stabilitatea si piata unificata.
Din peisaj nu lipsesc divergentele. Nu, ele nu sunt urmare a faptului ca la reuniune participa atat Traian Basescu, cat si Calin Popescu Tariceanu. ("Chiar daca sunt prezenti si premierul, si presedintele, vocea Romaniei in Consiliul European este unica", asigura ieri Adrian Ciocanea, seful Departamentului pentru Afaceri Europene.) Pur si simplu, deosebirile de vederi, inerente, intre liderii europeni se manifesta chiar in legatura cu textul declaratiei jubiliare.
Dorinta cancelarului german Angela Merkel este de a aborda cu colegii sai europeni, la un "pahar de vorba", continutul documentului. La dineul din seara aceasta, Merkel vrea sa obtina privilegiul de a redacta textul. In maximum doua pagini, declaratia - ce va fi data publicitatii
la Berlin, in cadrul ceremoniilor din 24 si 25 martie - trebuie sa celebreze Europa Unita, dar si sa evoce problemele cu care s-a confruntat Uniunea.
Germania doreste sa evite o redactare colectiva, pentru ca exista diferende intre Cei 27 asupra a numeroase puncte, cum este cazul extinderii viitoare a UE sau al Tratatului constitutional respins in primavara anului 2005 de Franta si Olanda.
Unele subiecte sensibile au fost rezolvate in ultimele zile. Desi nu a adoptat euro, Marea Britanie a fost de acord cu referirea la moneda europeana in declaratie. Pe de alta parte, relata EUObserver, Franta trebuie sa dea asigurari
ca textul nu va cere o viitoare extindere necontrolata a UE. De asemenea, Berlinul a decis sa evite termenul "Constitutie" in declaratie, pentru a nu nemultumi unele tari. Textul va contine numai o aluzie referitoare la "necesitatea implementarii unor reforme institutionale" si consolidarii unor politici comune in domenii ca imigratia sau energia
.
Chestiunile energetice si cele referitoare la incalzirea globala ocupa un loc important in cele doua zile de dezbateri de la Bruxelles. In privinta energiei, consensul se lasa asteptat. Germania doreste ca 20% din energia totala consumata in UE pana in anul 2020 sa provina din energii regenerabile (solara si eoliana). Franta, sprijinita de tarile est-europene, se opune insa proiectului. Liderii UE s-au angajat, in schimb, sa incheie un acord potrivit caruia statele comunitare vor reduce emisiile de noxe cu 20 de procente pana in 2020, in comparatie cu nivelul inregistrat in 1990.
Din peisaj nu lipsesc divergentele. Nu, ele nu sunt urmare a faptului ca la reuniune participa atat Traian Basescu, cat si Calin Popescu Tariceanu. ("Chiar daca sunt prezenti si premierul, si presedintele, vocea Romaniei in Consiliul European este unica", asigura ieri Adrian Ciocanea, seful Departamentului pentru Afaceri Europene.) Pur si simplu, deosebirile de vederi, inerente, intre liderii europeni se manifesta chiar in legatura cu textul declaratiei jubiliare.
Dorinta cancelarului german Angela Merkel este de a aborda cu colegii sai europeni, la un "pahar de vorba", continutul documentului. La dineul din seara aceasta, Merkel vrea sa obtina privilegiul de a redacta textul. In maximum doua pagini, declaratia - ce va fi data publicitatii
la Berlin, in cadrul ceremoniilor din 24 si 25 martie - trebuie sa celebreze Europa Unita, dar si sa evoce problemele cu care s-a confruntat Uniunea.
Germania doreste sa evite o redactare colectiva, pentru ca exista diferende intre Cei 27 asupra a numeroase puncte, cum este cazul extinderii viitoare a UE sau al Tratatului constitutional respins in primavara anului 2005 de Franta si Olanda.
Unele subiecte sensibile au fost rezolvate in ultimele zile. Desi nu a adoptat euro, Marea Britanie a fost de acord cu referirea la moneda europeana in declaratie. Pe de alta parte, relata EUObserver, Franta trebuie sa dea asigurari
ca textul nu va cere o viitoare extindere necontrolata a UE. De asemenea, Berlinul a decis sa evite termenul "Constitutie" in declaratie, pentru a nu nemultumi unele tari. Textul va contine numai o aluzie referitoare la "necesitatea implementarii unor reforme institutionale" si consolidarii unor politici comune in domenii ca imigratia sau energia
.
Chestiunile energetice si cele referitoare la incalzirea globala ocupa un loc important in cele doua zile de dezbateri de la Bruxelles. In privinta energiei, consensul se lasa asteptat. Germania doreste ca 20% din energia totala consumata in UE pana in anul 2020 sa provina din energii regenerabile (solara si eoliana). Franta, sprijinita de tarile est-europene, se opune insa proiectului. Liderii UE s-au angajat, in schimb, sa incheie un acord potrivit caruia statele comunitare vor reduce emisiile de noxe cu 20 de procente pana in 2020, in comparatie cu nivelul inregistrat in 1990.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
