Nici n-au împlinit o lună şi sunt deja vedete de cinci stele, care pozeză pentru coperta unei reviste de top. Pentru că mămica şi tăticul lor sunt admiraţi şi aplaudaţi de o lume întreagă, cei doi micuţi şi-au câştigat dreptul la celebritate prin naştere.
Despre cine este vorba? Evident despre cei doi copilaşi apăruţi pe lume „sub semnătura” Jennifer Lopez-Marc Anthony. Datorită „eforturilor” depuse de angajaţii reviste People lumea întreagă are onoare de a face cunoştinţă cu perechea de gemeni a cântăreţei „I'm Glad”. Maxx şi Emme, apăruţi pe lume pe data de 22 februarie a anului curent în New York, au „muncit” cu drag şi spor pentru realizarea unui pictorial aşteptat cu sufletul la gură de milioane de admiratori.
Ambii s-au văzut nevoiţi să suporte bliztul aparatelor
de fotografiat şi au învăţat să doarmă exact în poziţia în care a vrut fotograful. Alături de ei în poze au apărut evident şi fericiţii părinţi, însoţiţi de zâmbetele largi şi de sclipirile din ochi. Revista People a dedicat nici mai mult nici mai puţin de 12 pagini noului pictorial cu bebeluşi răsfăţaţi de soartă. Potrivit zvonurilor, Jennifer şi Marc au primit între patru şi şase milioane de dolari pentru a-şi lăsa micuţii fotografiaţi.
Guvernul a aprobat miercuri Ordonanta de Urgenta privind organizarea si functionarea Sistemului National Unic pentru Apeluri de Urgenta (SNUAU) 112 si finantarea functionarii sistemului
cu 38 de milioane lei,se arata intr-un comunicat de presa al reglementatorului in domeniul comunicatiilor.
Ordonanta prevede infiintarea Comitetului National de Coordonare a activitatii SNUAU care va functiona sub autoritatea Guvernului, avand rolul realizarii si elaborarii politicii si strategiei privind functionarea, operarea si dezvoltarea SNUAU, precum si a serviciului de urgenta 112 in Romania. Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRCTI) va face parte din acest Comitet National, alaturi de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sanatatii Publice si administratorul SNUAU.
"incepand de anul acesta, finantarea Sistemului 112 pe viitorii cinci ani va fi asigurata de la bugetul de stat si va acoperi functionalitatea completa a acestuia. Suma alocata pe fiecare an este de 38 de milioane lei", a declarat, la finalul sedintei de guvern, ministrul Comunicatiilor, Károly Borbély.
De asemenea, a fost identificata si solutia de localizare a apelurilor, indiferent de reteaua fixa sau mobila de pe care acestea sunt efectuate catre numarul unic de urgenta 112. Localizarea se va face in sistemul cell-id/sector-id si va permite identificarea pozitiei geografice in care se afla apelantul de telefonie mobila sau adresa fizica unde este instalat terminalul de telefonie fixa.
Prin adoptarea acestei Ordonante de urgenta, ANRCTI primeste atributiile de a stabili conditiile tehnice si economice referitoare la realizarea comunicatiilor catre SNUAU, inclusiv a conditiilor tehnice pentru furnizarea informatiilor de localizare a apelantului catre SNUAU de catre furnizorii de retele publice de telefonie.
cu 38 de milioane lei,se arata intr-un comunicat de presa al reglementatorului in domeniul comunicatiilor.
Ordonanta prevede infiintarea Comitetului National de Coordonare a activitatii SNUAU care va functiona sub autoritatea Guvernului, avand rolul realizarii si elaborarii politicii si strategiei privind functionarea, operarea si dezvoltarea SNUAU, precum si a serviciului de urgenta 112 in Romania. Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRCTI) va face parte din acest Comitet National, alaturi de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sanatatii Publice si administratorul SNUAU.
"incepand de anul acesta, finantarea Sistemului 112 pe viitorii cinci ani va fi asigurata de la bugetul de stat si va acoperi functionalitatea completa a acestuia. Suma alocata pe fiecare an este de 38 de milioane lei", a declarat, la finalul sedintei de guvern, ministrul Comunicatiilor, Károly Borbély.
De asemenea, a fost identificata si solutia de localizare a apelurilor, indiferent de reteaua fixa sau mobila de pe care acestea sunt efectuate catre numarul unic de urgenta 112. Localizarea se va face in sistemul cell-id/sector-id si va permite identificarea pozitiei geografice in care se afla apelantul de telefonie mobila sau adresa fizica unde este instalat terminalul de telefonie fixa.
Prin adoptarea acestei Ordonante de urgenta, ANRCTI primeste atributiile de a stabili conditiile tehnice si economice referitoare la realizarea comunicatiilor catre SNUAU, inclusiv a conditiilor tehnice pentru furnizarea informatiilor de localizare a apelantului catre SNUAU de catre furnizorii de retele publice de telefonie.
Yahoo a dezvaluit un plan de dezvoltare pe trei ani despre care a anuntat ca va ajuta compania sa se dezvolte peste estimarile analistilor de pe Wall Street si care ar trebui sa ii convinga pe investitori ca oferta de preluare a Microsoft subevalueaza compania, relateaza Reuters.
Actiunile Yahoo s-au scumpit cu aproape 4,5% pana la 27 dolari, in predeschiderea sedintei de tranzactionare de pe piata
Nasdaq.
in conformitate cu planul, care a fost prezentat pentru prima data comitetului director in decembrie 2007, reprezentantii Yahoo considera ca pana in 2010 isi pot dubla aproape castigurile operationale pana la 3,7 miliarde dolari si pot majora veniturile companiei pana la 8,8 miliarde dolari.
Estimarile se bazeaza pe rate de crestere a veniturilor si a lichiditatii peste media estimarilor facute de sase analisti, atat pentru 2009, cat si pentru 2010, au mai afirmat reprezentantii Yahoo.
Microsoft a facut, in 1 februarie, o oferta ostila de preluare a Yahoo, care evalua initial compania la aproape 44,6 miliarde dolari, respectiv 31 dolari/actiune.
Reprezentantii Microsoft nu au aratat niciun semn ca ar vrea sa isi imbunatateasca oferta, care acum se apropie de 42 miliarde dolari, iar un sondaj Reuters arata ca majoritatea analistilor se asteapta ca producatorul de software sa reuseasca preluarea Yahoo.
"Yahoo este bine pozitionata pentru o crestere financiara accelerata, pentru ca avem o marca puternica, o audienta internationala mare si un model operational foarte profitabil", a declarat directorul general al Yahoo, Jerry Yang, citat de Reuters.
Yahoo a mai afirmat ca boardul sau va continua sa evalueze toate alternativele strategice.
Compania si-a reconfirmat estimarile financiare pentru primul trimestru si pentru intregul an 2008, mai consemneaza Reuters.
Actiunile Yahoo s-au scumpit cu aproape 4,5% pana la 27 dolari, in predeschiderea sedintei de tranzactionare de pe piata
Nasdaq.
in conformitate cu planul, care a fost prezentat pentru prima data comitetului director in decembrie 2007, reprezentantii Yahoo considera ca pana in 2010 isi pot dubla aproape castigurile operationale pana la 3,7 miliarde dolari si pot majora veniturile companiei pana la 8,8 miliarde dolari.
Estimarile se bazeaza pe rate de crestere a veniturilor si a lichiditatii peste media estimarilor facute de sase analisti, atat pentru 2009, cat si pentru 2010, au mai afirmat reprezentantii Yahoo.
Microsoft a facut, in 1 februarie, o oferta ostila de preluare a Yahoo, care evalua initial compania la aproape 44,6 miliarde dolari, respectiv 31 dolari/actiune.
Reprezentantii Microsoft nu au aratat niciun semn ca ar vrea sa isi imbunatateasca oferta, care acum se apropie de 42 miliarde dolari, iar un sondaj Reuters arata ca majoritatea analistilor se asteapta ca producatorul de software sa reuseasca preluarea Yahoo.
"Yahoo este bine pozitionata pentru o crestere financiara accelerata, pentru ca avem o marca puternica, o audienta internationala mare si un model operational foarte profitabil", a declarat directorul general al Yahoo, Jerry Yang, citat de Reuters.
Yahoo a mai afirmat ca boardul sau va continua sa evalueze toate alternativele strategice.
Compania si-a reconfirmat estimarile financiare pentru primul trimestru si pentru intregul an 2008, mai consemneaza Reuters.
Comisia Europeana a decis ca standardul de telefonie mobila DVB-H sa devina standard european oficial, incurajand adoptia sa de catre tarile membre.
Comisia Europeana a confirmat o hotarare anterioara si a anuntat oficial ca a decis sa adauge standardul Digital Video
Broadcasting Handheld (DVB-H) pe lista standardelor Uniunii Europene, masura menita sa impulsioneze industria de profil si sa stabileasca o piata
unificata pentru aplicatii de televiziune mobila in Europa.
“Pentru ca televiziunea mobila sa demareze in Europa, trebuie sa existe mai intai o certitudine in ceea ce priveste tehnologia,” a afirmat Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala si media. “Urmatorii pasi pentru implementarea strategiei europene in ceea ce priveste broadcasting-ul mobil vor include indicatii in ceea ce priveste metodele de autorizare a acestor servicii, precum si promovarea sistemelor
DRM asociate acestora, bazate pe standarde deschise,” a continuat Reding.
DVB-H este deja folosit in Europa, cu 16 tari aflate in faze preliminarii ale lansarii serviciilor comerciale bazate pe acest standard. Singurul serviciu comercial bazat pe DVB-H este disponibil in Italia, alte tari, precum Finlanda, Austria, Franta, Elvetia si Spania, fiind foarte aproape de lansarea unor servicii similare.
In Marea Britanie, atat T-Mobile cat si Orange sunt pe cale sa lanseze servicii de test bazate pe tehnologia concurenta MBMS (Multimedia Broadcast Multicast Service), care este deja parte a standardului 3G.
Tot in Marea Britanie este testat MediaFlo, un standard realizat de compania americana Qualcomm, in timp ce Germania si Norvegia au lansat deja servicii bazate pe T-DMB (Terrestrial Digital Multimedia Broadcasting), un standard sustinut de producatori asiatici.
Viviane Reding a fost destul de transanta specificand ca daca operatorii europeni nu vor migra la DVB-H, Comisia Europeana va recurge la reglementari pentru a impune DVB-H ca standard pan-european.
Comisia Europeana a confirmat o hotarare anterioara si a anuntat oficial ca a decis sa adauge standardul Digital Video
Broadcasting Handheld (DVB-H) pe lista standardelor Uniunii Europene, masura menita sa impulsioneze industria de profil si sa stabileasca o piata
unificata pentru aplicatii de televiziune mobila in Europa.
“Pentru ca televiziunea mobila sa demareze in Europa, trebuie sa existe mai intai o certitudine in ceea ce priveste tehnologia,” a afirmat Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala si media. “Urmatorii pasi pentru implementarea strategiei europene in ceea ce priveste broadcasting-ul mobil vor include indicatii in ceea ce priveste metodele de autorizare a acestor servicii, precum si promovarea sistemelor
DRM asociate acestora, bazate pe standarde deschise,” a continuat Reding.
DVB-H este deja folosit in Europa, cu 16 tari aflate in faze preliminarii ale lansarii serviciilor comerciale bazate pe acest standard. Singurul serviciu comercial bazat pe DVB-H este disponibil in Italia, alte tari, precum Finlanda, Austria, Franta, Elvetia si Spania, fiind foarte aproape de lansarea unor servicii similare.
In Marea Britanie, atat T-Mobile cat si Orange sunt pe cale sa lanseze servicii de test bazate pe tehnologia concurenta MBMS (Multimedia Broadcast Multicast Service), care este deja parte a standardului 3G.
Tot in Marea Britanie este testat MediaFlo, un standard realizat de compania americana Qualcomm, in timp ce Germania si Norvegia au lansat deja servicii bazate pe T-DMB (Terrestrial Digital Multimedia Broadcasting), un standard sustinut de producatori asiatici.
Viviane Reding a fost destul de transanta specificand ca daca operatorii europeni nu vor migra la DVB-H, Comisia Europeana va recurge la reglementari pentru a impune DVB-H ca standard pan-european.
Organizaţia One Laptop per Child a introdus conceptul de sub-notebook, caracterizat de preţul mic, în ianuarie 2005, odată cu laptop-ul OLPC XO de 100 de dolari. Sau aşa era planul iniţial, pentru că între timp preţul s-a modificat... Proiectul a fost şi este susţinut în continuare de numeroase companii precum AMD, eBay, Google, Marvell, Nortel Networks, etc. şi a fost destinat în special copiilor din ţările slab dezvoltate.
Dar, când conceptul a prins viaţă şi XO-ul a ajuns gata de lansarea oficială, a apărut şi concurenţa. Datorită reacţiei pozitive a publicului pentru notebook-urile low-cost, mai multe companii producătoare de PC-uri
(Asus, Intel, Everex) s-au orientat înspre această nouă piaţă.
Intel a început în mai 2006 un program asemănător cu cel realizat de OLPC. Momentan, Classmate PC-ul celor de la Intel se vinde doar în ţări considerate mai puţin dezvoltate, precum India, Mexic şi Indonezia, însă potrivit anunţului făcut recent de compania americană, sub-notebook-ul va fi în curând disponibil şi pe pieţele din Europa şi S.U.A.
Preţul acestui notebook va fi între 250 şi 300 dolari, şi va fi destinat în special scopurilor educaţionale, întocmai ca şi OLPC XO.
Intel plănuieşte să introducă în Classmate PC abia lansatele procesoare low cost (44 dolari) Atom. Având în vedere că Intel va intra pe mai multe pieţe cu mini-PC-ul Classmate, este foarte probabil ca sub-notebook-urile să beneficieze de noua gamă de procesoare
în cel mai scurt timp.
Dar, când conceptul a prins viaţă şi XO-ul a ajuns gata de lansarea oficială, a apărut şi concurenţa. Datorită reacţiei pozitive a publicului pentru notebook-urile low-cost, mai multe companii producătoare de PC-uri
(Asus, Intel, Everex) s-au orientat înspre această nouă piaţă.
Intel a început în mai 2006 un program asemănător cu cel realizat de OLPC. Momentan, Classmate PC-ul celor de la Intel se vinde doar în ţări considerate mai puţin dezvoltate, precum India, Mexic şi Indonezia, însă potrivit anunţului făcut recent de compania americană, sub-notebook-ul va fi în curând disponibil şi pe pieţele din Europa şi S.U.A.
Preţul acestui notebook va fi între 250 şi 300 dolari, şi va fi destinat în special scopurilor educaţionale, întocmai ca şi OLPC XO.
Intel plănuieşte să introducă în Classmate PC abia lansatele procesoare low cost (44 dolari) Atom. Având în vedere că Intel va intra pe mai multe pieţe cu mini-PC-ul Classmate, este foarte probabil ca sub-notebook-urile să beneficieze de noua gamă de procesoare
în cel mai scurt timp.
O companie americana a realizat un prototip de cooler fara nici un fel de componenta mecanica, ce surclaseaza coolerele traditionale cu ventilator, din punct de vedere al performantei, consumului de putere si al faptului ca este total silentios.
solidstate_microfan.jpgInginerii de la compania Thorrn Micro Technologies au pus la punct o tehnologie ce ar putea revolutiona piata
device-urilor de racire folosite in PC-uri
si alte gadget-uri electronice.
Numit RSD5, device-ul este un cooler solid-state, fara componente mecanice si care produce un flux de aer de trei ori mai mare decat un cooler mecanic tipic cu ventilator, avand o dimensiune de 4 ori mai mica decat acesta.
RSD5 functioneaza pe baza unui principiu numit “vant corona” (corona wind), folosit in purificatoarele de aer de apartament. Device-ul foloseste o serie de conductori care, la trecerea curentului, genereaza plasma (un gaz puternic ionizat ce contine electroni liberi care conduc electricitate) la micro-scara. Acesti conductori sunt situati in interiorul unor placi conducatoare neincarcate electric ce au forma unor jumatati de cilindri.
Intre conductori si aceste placi se creeaza un camp electric intens, ionii impingand moleculele neutre de aer dinspre fire spre placi si creand astfel un curent de aer.
Principalul obstacol depasit in acest device a fost gasirea unor astfel de forme ale acestor placi din jurul firelor in asa fel incat sa se produca maximul de flux de aer fara riscul de scantei sau arcuri electrice. Ca urmare, RSD5 genereaza un flux de aer de 2,4 metri/s, mult peste tipicul de 0,7 - 1,7 metri/s de la coolerele cu ventilator de dimensiuni de 4 ori mai mari decat device-ul solid-state.
Conform lui Dan Schlitz, unul dintre autorii tehnologiei, aceasta “are puterea de a raci un cip de 25 wati cu un device de sub 1 cm cub si care in viitor va putea fi integrat in siliciu, pentru a crea cip-uri care se auto-racesc”.
Pe langa dimensiunile reduse, device-ul are avantajele ca nu produce deloc zgomot, are un consum redus de putere si este mult mai tolerant la praf.
“RSD5 este unul dintre cele mai importante progrese in materie de racire a componentelor electronice de la conductele cu lichid de racire. Aceasta ar putea schimba paradigma racirii componentelor electronice mobile,” a afirmat Vishal Singhal, co-autor al tehnologiei.
Device-ul este rezultatul a 6 ani de cercetare inceputi atunci cand autorii erau inca studenti la Purdue University, cercetarea fiind sponsorizata de catre National Science Foundation.
solidstate_microfan.jpgInginerii de la compania Thorrn Micro Technologies au pus la punct o tehnologie ce ar putea revolutiona piata
device-urilor de racire folosite in PC-uri
si alte gadget-uri electronice.
Numit RSD5, device-ul este un cooler solid-state, fara componente mecanice si care produce un flux de aer de trei ori mai mare decat un cooler mecanic tipic cu ventilator, avand o dimensiune de 4 ori mai mica decat acesta.
RSD5 functioneaza pe baza unui principiu numit “vant corona” (corona wind), folosit in purificatoarele de aer de apartament. Device-ul foloseste o serie de conductori care, la trecerea curentului, genereaza plasma (un gaz puternic ionizat ce contine electroni liberi care conduc electricitate) la micro-scara. Acesti conductori sunt situati in interiorul unor placi conducatoare neincarcate electric ce au forma unor jumatati de cilindri.
Intre conductori si aceste placi se creeaza un camp electric intens, ionii impingand moleculele neutre de aer dinspre fire spre placi si creand astfel un curent de aer.
Principalul obstacol depasit in acest device a fost gasirea unor astfel de forme ale acestor placi din jurul firelor in asa fel incat sa se produca maximul de flux de aer fara riscul de scantei sau arcuri electrice. Ca urmare, RSD5 genereaza un flux de aer de 2,4 metri/s, mult peste tipicul de 0,7 - 1,7 metri/s de la coolerele cu ventilator de dimensiuni de 4 ori mai mari decat device-ul solid-state.
Conform lui Dan Schlitz, unul dintre autorii tehnologiei, aceasta “are puterea de a raci un cip de 25 wati cu un device de sub 1 cm cub si care in viitor va putea fi integrat in siliciu, pentru a crea cip-uri care se auto-racesc”.
Pe langa dimensiunile reduse, device-ul are avantajele ca nu produce deloc zgomot, are un consum redus de putere si este mult mai tolerant la praf.
“RSD5 este unul dintre cele mai importante progrese in materie de racire a componentelor electronice de la conductele cu lichid de racire. Aceasta ar putea schimba paradigma racirii componentelor electronice mobile,” a afirmat Vishal Singhal, co-autor al tehnologiei.
Device-ul este rezultatul a 6 ani de cercetare inceputi atunci cand autorii erau inca studenti la Purdue University, cercetarea fiind sponsorizata de catre National Science Foundation.
Compania americană AMD a anunţat că va reduce din nou preţurile pentru primele două acceleratoare din seria 3000, Radeon HD 3850 şi 3870. Reducerea de preţ se va materializa în următoarele zile, AMD urmând să facă un anunţ oficial în acest sens.
Astfel, Radeon HD 3850 va costa 145 dolari, sau chiar mai puţin, în timp ce vârful noii generaţii de acceleratoare va costa cel mult 159 dolari. În aceste condiţii cele două acceleratoare 3D se dovedesc a fi veritabile "best-buy"-uri, întrucât oferă performanţe de top la preţuri mai mult decât accesibile.
Odată cu noile reduceri Radeon HD 3870 devine, astfel, unul dintre cele mai atractive acceleratoare 3D marca AMD de piaţă, şi asta deoarece va costa mai puţin decât 9600 GT sau 8800GT, şi doar o treime din 3870 X2. Rămâne să aşteptăm reacţia celor de la NVIDIA, întrucât, dacă lucrurile rămân la fel, AMD va începe să recupereze cota de piaţă pierdută cu generaţiile de acceleratoare 3D X1000 şi 2000.
Astfel, Radeon HD 3850 va costa 145 dolari, sau chiar mai puţin, în timp ce vârful noii generaţii de acceleratoare va costa cel mult 159 dolari. În aceste condiţii cele două acceleratoare 3D se dovedesc a fi veritabile "best-buy"-uri, întrucât oferă performanţe de top la preţuri mai mult decât accesibile.
Odată cu noile reduceri Radeon HD 3870 devine, astfel, unul dintre cele mai atractive acceleratoare 3D marca AMD de piaţă, şi asta deoarece va costa mai puţin decât 9600 GT sau 8800GT, şi doar o treime din 3870 X2. Rămâne să aşteptăm reacţia celor de la NVIDIA, întrucât, dacă lucrurile rămân la fel, AMD va începe să recupereze cota de piaţă pierdută cu generaţiile de acceleratoare 3D X1000 şi 2000.
Exponate de la Muzeul Figurilor de Ceara din Sankt Petersburg sunt expuse de luni, 24 martie, la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Expozitia va fi deschisa timp de o luna, peioada in care baimarenii pot sa vada personalitati istorice si contemporane fabricate din ceara.
Pretul biletelor va fi de 3 lei pentru copii si 5 lei pentru adulti. In Baia Mare vor fi prezentate peste 80 de figurine. Chiar daca acestea nu au aceeasi fidelitate ca si cele din celebrul Muzeu Tussaud, este pentru prima oara cand Maramuresul gazduieste un asemenea eveniment.
Pretul biletelor va fi de 3 lei pentru copii si 5 lei pentru adulti. In Baia Mare vor fi prezentate peste 80 de figurine. Chiar daca acestea nu au aceeasi fidelitate ca si cele din celebrul Muzeu Tussaud, este pentru prima oara cand Maramuresul gazduieste un asemenea eveniment.
Cu numai citeva saptamini inaintea campaniei
electorale, moment in care situatia si actionariatul clubului de fotbal din Copou vor deveni important cal de bataie intre candidati, "Ziarul de Iasi" publica o interesanta analiza despre statutul actual al clubului si despre relatia primarului cu ceilalti investitori. Ce spun principalii candidati la fotoliul de primar despre finantarea echipei? Furnizeaza fotbalul catre ieseni, precum o regie, o "utilitate publica"? Sint principalii candidati dispusi sa dea bani de la bugetul local pentru a sustine echipa?
In al patrulea an de mandat, unul dintre subiectele favorite ale primarului Nichita, care a contribuit de altfel la alegerea sa acum patru ani, ramine destul de controversat. Este vorba despre cum trebuie finantat clubul de fotbal Politehnica Iasi si, prin urmare, care este solutia optima de alcatuire a actionariatului. Daca in urma cu patru ani municipalitatea detinea majoritatea covirsitoare a actiunilor, in prezent Consiliul Local mai are doar 42%. Restul este impartit intre noua oameni de afaceri adusi la inceputul acestui an de primar, dupa ce, timp de trei ani, nici un investitor privat nu s-a aventurat in afacerea din Copou. Solutia gasita de Nichita pe ultima suta de metri are darul sa impace, cel putin pe moment, si capra, si varza. Clubul are sanse sa obtina banii necesari mentinerii echipei in prima divizie, iar primarul poate sa spuna ca nu risipeste bugetul public pe propriile-i pasiuni si ca a adus sustinere financiara din zona privata. Solutia poate fi privita insa si critic. In multimea de noua oameni de afaceri, fiecare cu putine procente, primarul ramine cel mai puternic. El poate folosi echipa in scop electoral, dar pe banii
altora. Pe de alta parte, investitorii pot fi pusi in posturi nu tocmai placute, acelea de a sprijini cu sau fara voie un proiect ce se poate dovedi mai mult electoral decit o afacere. De altfel, modul in care au devenit actionari trimite la o pozitie de forta pe care primarul ar fi putut-o folosi fata de ei. Nu exista nici unul dintre ei care sa nu fi avut de-a lungul timpului legaturi directe sau indirecte cu municipalitatea. Unii au furnizat materiale Primariei sau regiilor din subordine, altii au concesionat terenuri, iar o parte dintre ei intentioneaza sa concesioneze terenuri. Toti gestioneaza afaceri de milioane de euro din domenii diferite de activitate si au nevoie de relatii bune cu Primaria. Oficial spun ca au fost convinsi de Gheorghe Nichita sa investeasca la clubul din Dealul Copoului, dar sustin ca implicarea lor nu are legatura cu afacerile derulate in trecut sau in prezent cu Primaria. "Toti au direct sau indirect legaturi cu Primaria. Nu vad unul care sa nu aiba nimic. Dar nu este nici o stare de conflict. Oricine poate veni la club. Nu este si nu a fost nici o restrictie din acest punct de vedere. Apoi, oricine poate participa la licitatii, toata lumea are nevoie de certificate de urbanism cind construieste ceva. Primaria se regaseste cumva in orice fac asemenea oameni de afaceri. Sint firme foarte mari", a declarat viceprimarul Constantin Adascalitei.
Zapodeanu si Cihodaru s-au indragostit subit
Primarul a dat lovitura in luna ianuarie. Atunci, Nichita a anuntat ca a convins mai multi oameni de afaceri din Iasi sa investeasca in fotbal. Astfel, Bogdan Cihodaru, Viorel Roman, Ioan Prisecaru, Maricel Popa, Lucian Grecu, Constantin Benta, Dragos Paval, de la "Dedeman", si Gheorghe Avram, de la firma DAS, au devenit actionari cu acte in regula la Politehnica. Ei au luat cite 4% din actiuni si s-au alaturat lui Iulian Dascalu, patronul "Iulius Mall", care detinea 26% din actiuni, restul de 42% raminind la Consiliul Local. Relatia primarului cu mediul privat fusese pina atunci foarte ambigua. El a acuzat interesele ascunse ale unor "investitori", dar s-a ferit sa-si precizeze interesele proprii in relatia cu clubul. Unul dintre oamenii de afaceri care se apropiase printre primii de Politehnica a fost acuzat de Nichita de interese nu tocmai curate, in sensul ca ar fi vrut sa se foloseasca de calitatea de actionar la Poli pentru a-si rezolva alte afaceri private. Este vorba de Ioan Zapodeanu, un om de afaceri care "lucreaza" in special cu terenuri, multe din ele fiind retrocedate de catre comisia locala de fond funciar. Afaceri similare are insa si Bogdan Cihodaru, unul dintre noii actionari ai clubului. Numele sau a aparut in multe tranzactii cu preluari de drepturi succesorale de la persoane care revendicau proprietati pe raza municipiului. Cihodaru are afaceri si in domeniul constructiilor. El dezvolta pe zeci de hectare din multe zone ale Iasului cartiere de vile si blocuri. Pentru fiecare din ele are nevoie de avize si autorizatii de la Primarie, care nu de putine ori se obtin anevoios. De altfel, chiar in prezent, pe site-ul Primariei sint publicate mai multe planuri urbanistice solicitate de Cihodaru. Una din documentatii vizeaza construirea unui cartier rezidential pe o suprafata de peste 7 ha, in Copou. Omul de afaceri detine 43 de ha in Copou, pe care intentioneaza sa constuiasca vile si blocuri, dar construieste si in alte zone ale municipiului. "Am devenit actionar la club pentru ca imi place foarte mult sportul si fotbalul in special. Cred ca este foarte bine ca avem o echipa in prima divizie. Am luat-o si ca o investitie si s-a dovedit una foarte buna. Echipa este pe val, am batut si Steaua. Eu vreau sa imi diversific investitiile. Cred ca valoarea actiunilor a crescut de trei ori dupa ce am batut Steaua. Nu m-a interesat relatia cu Primaria. Eu tot ce am obtinut a fost prin instante. Primaria nu m-a ajutat cu nimic. Nici nu vreau sa ma ajute cineva. Acum imi permit si financiar sa investesc la fotbal. In plus
, actionarii de acum sint oameni foarte seriosi", ne-a precizat Cihodaru.
Mai toti oamenii de afaceri vad subiectul "Poli" ca fiind delicat, cu atit mai mult cu cit au relatii contractuale sau administrative cu Primaria. Ei spun ca se simt prinsi ca intr-un cleste din punct de vedere al perceptiei publice: pe de o parte unii cred ca au interese la municipalitate, iar pe de alta parte altii presupun ca reprezentantii administratiei conditioneaza relatiile bune de sustinerea echipei de fotbal.
Maricel Popa, intre fotbal si asfalt
Maricel Popa este intr-o asemenea situatie si de aceea evita sa discute subiectul. Firmele sale au cistigat in ultimii ani mai multe contracte finantate de la bugetul local. Astfel, "Omega Tehnoton" a livrat Primariei semafoare sau un sistem
de traducere simultana. Ambele contracte au avut o valoare de aproape 300.000 lei. Contractele importante ale firmelor detinute de Maricel Popa sint insa in domeniul asfaltarilor. Astfel, "Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri" si "Constructii
Feroviare Moldova" au fost alese de "Citadin" drept subcontractanti in contractul de modernizare a drumurilor nationale care traverseaza municipiul. Fondurile sint asigurate de la Guvern, dar sint executate de societatea din subordinea Primariei. Lucrarile erau evaluate in 2004 la 18 milioane lei. Firmele detinute de Popa au lucrat inainte de campania electorala de acum patru ani de aproximativ 3 milioane lei, dar banii au venit foarte tirziu, lucrarile fiind abandonate. O veste buna a venit insa la inceputul acestui an. Compania de Drumuri Nationale va continua contractul semnat de "Citadin", iar cei doi subcontractanti ar urma sa lucreze de aproximativ 8 milioane lei. "Citadin are multe alte investititii de facut. Lucrarile din acest an de pe drumurile nationale vor fi realizate de cele doua firme care au subcontractat", a explicat Catalin Neculau, directorul "Citadin". Omul de afaceri Maricel Popa nu a dorit sa discute insa despre contractele avute cu Primaria sau cu "Citadin". El a avut si in trecut actiuni la SC "Politehnica" SA, dar intr-un numar mult mai mic. "Nu am un motiv special pentru care am cumparat actiuni. S-a discutat cu mai multi oameni de afaceri. Este deranjant ce intrebati. La contractul cu semafoarele nici ledurile nu s-au platit. Trebuie sa vina toti sa sprijine echipa", a afirmat Popa. El a mai spus ca "Omega Tehnoton" sprijina mai multe activitati sportive, dar a refuzat sa comenteze despre lucrarile de asfaltare. "Nu mai continuam discutia. La revedere", a incheiat Popa.
Dascalu detine cele mai multe actiuni
Investitorul privat care detine cele mai multe actiuni are si cea mai mare investitie in derulare alaturi de Primarie. Iulian Dascalu, prin firma "Iulius Grup", s-a asociat cu Consiliul Local pentru a ridica Ansamblul Palas. Investitia se ridica la 150 - 200 milioane euro si va fi realizata pe terenul Primariei. Conform contractului, 21% din profitul realizat din asociere va intra anual la bugetul local. Ansamblul a inceput deja sa fie construit pe o suprafata de 12 hectare, situat in spatele Palatului Culturii. Primarul Nichita a fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai acestui proiect. Pe de alta parte, Dascalu detine in prezent 26% din actiunile de la societatea care gestioneaza clubul de fotbal.
Una dintre cele mai recente afaceri incheiate de Primarie cu unul dintre actionarii Politehnicii este achizitionarea unui imobil din Canta care va fi transformat in locuinte sociale. Firma de la care se va achizitiona cladirea apartine omului de afaceri Viorel Roman. El a parafat o afacere de 5 milioane lei, fara TVA, cu Primaria. Oferta firmei a fost declarata cistigatoare la licitatie.
La capitolul "afaceri care urmeaza" poate fi inclusa firma "Dedeman", un alt proaspat actionar al clubului din Dealul Copoului. Societatea s-a aratat interesata de un teren de 4,5 ha, aflat in proprietatea municipalitatii. De altfel, "Dedeman" este singura firma inscrisa la ambele licitatii organizate pina acum de Primarie pentru concesionarea actualei baze a DSPM de linga "Carrefour". Terenul a fost solicitat initial de dezvoltatorul Complexului "Felicia" din Baza 3, dar singura oferta a venit de la "Dedeman". Cum nici una din licitatiile organizate pina acum nu a putut fi adjudecata, municipalitatea are posibilitatea legala de a trece la negocieri pentru concesionarea terenului.
Lucian Grecu: "Sponsorizez Primaria"
Complexul Hotelier "Unirea" a concesionat deja un teren de la Primarie. Astfel, linga Starea Civila va fi construita o parcare subterana pentru clientii hotelului. Licitatia a fost organizata anul trecut, "Unirea" urmind sa achite timp de 25 de ani redeventa la Primarie. Proiectul a trecut de avizele municipalitatii. "Am venit la club in urma unui apel facut de primar mai multor oameni de afaceri. Eu am optat destul de usor. Cred ca oamenii de afaceri trebuie sa participe la viata orasului. Mie imi place sportul si practic sport. Din punctul meu de vedere, sponsorizez Primaria si in cazul parcarii subterane. Platesc redeventa timp de 25 de ani, dupa care predau parcarea Primariei. Parcarea va putea fi utilizata si de cei care vin la Starea Civila. Daca ar fi firme serioase care ar cistiga bani de la Primarie si ar contribui apoi la activitatea sportiva, ar fi foarte bine. Inseamna ca o parte din bani s-ar intoarce la societate", a explicat Lucian Grecu, patronul Hotelului "Unirea".
Si firma DAS a devenit anul acesta actionar la Politehnica. Sefii Primariei sustin ca, in prezent, societatea nu mai are afaceri cu municipalitatea. In urma cu citiva ani, firma a realizat instalatia de ventilatie de la Baia Comunala. "Contractul a fost semnat in martie 2005 si a avut o valoare de 36.000 euro. Firma DAS nu are afaceri cu autoritatile publice din Iasi. Doar acea nevinovata instalatie de ventilatie, lucrare cistigata la o licitatie. Nu lucrez cu Primaria pentru ca sint preturi foarte mici si pretentii mari", a spus Gheorghe Avram, patronul firmei DAS. El a mai spus ca a venit alaturi de echipa in urma apelului public facut de municipalitate. "Ne-am adunat mai multi oameni de afaceri. Ma cunosteam cu toti si am zis sa intru si eu. Nu am un motiv special. Cred ca nu voi cistiga, dar m-am bucurat cind am batut Steaua. Sint fan al fotbalului, dar nu am timp. Cit mai multi ar trebui sa vina la echipa", a precizat Avram.
Alte doua cazuri
Si patronul restaurantului "Select", Constantin Benta, detine 4% din actiunile societatii "Politehnica". Acest restaurant a pus la dispozitia Primariei alimentele servite la singura petrecere de Revelion organizata de primarul Nichita in spatiu inchis, intre anii 2005 si 2006. Acelasi restaurant a colaborat cu Primaria si la alte cocteiluri organizate de-a lungul timpului in Palatul Roznovanu.
Un alt actionar "greu" la SC "Politehnica" SA este Ioan Prisecaru. Una din societatile pe care le detine, ASAM SA, a furnizat in 2004 sina de tramvai regiei de transport din subordinea Consiliului Local. La acea data, oficialii regiei au declarat ca ASAM a cistigat o licitatie pentru 400 tone de sina evaluate la 316.000 euro. De curind, in comisia de urbanism a fost analizat un plan urbanistic pentru un teren situat vizavi de "Iasitex", pe Calea Chisinaului nr.17. Acolo este acum sediul societatii SINTA, preluata in 2004 de Prisecaru, dar se intentioneaza construirea unei noi cladiri de pina la 20 de etaje. Conform membrilor din cadrul comisiei de urbanism, aceasta ar fi cea mai inalta cladire avizata pina acum de catre comisia Consiliului Local.
Mai multi oameni de afaceri spun ca stinjeneala care invaluie discutarea acestui subiect tine, intr-o buna masura, de rolul disproportionat de mare pe care primarul si-l asuma in acest caz. Orice ar face ei, echipa va fi vazuta dinspre public prin prisma intereselor electorale al edilului sef. Pe viitor, solutia ar fi, in opinia lor, retragerea Primariei in plan secund. Administrarea, fie a victoriei, fie a esecului, ar trebui sa fie strict privata. Asa se va vedea in ce masura poate sa merga un parteneriat public-privat, in acest domeniu sensibil, dincolo de orice suspiciune.
Vor da bani publici la Poli contracandidatii lui Nichita?
Viitorul clubului din Dealul Copoului este strins legat de alegerile locale. In functie de cistigatorul fotoliului de primar, ar urma sa se schimbe si politica municipalitatii fata de Politehnica. Daca actualul primar Gheorghe Nichita este un sustinator neconditionat al echipei, principalii sai contracandidati au opinii diferite.
- Dumitru Oprea, candidat PD-L: "Nu poti finanta un club de fotbal doar din bani publici si sa ai performanta. Cred ca la fotbal trebuie un parteneriat intre comunitate si oameni de afaceri, cu cit mai multi actionari. Daca un anumit om capata control, ii alunga pe toti. Clubul nu trebuie identificat cu primarul sau Consiliul Local. Banii sint publici, de la fiecare iesean"
- Irina Schrotter, candidat independent: "Nu sint experta in probleme de fotbal, dar sint profund deceptionata ca banii iesenilor sint directionati catre aceasta directie. Controlul trebuie cedat treptat catre privati, doar asa poate sa aiba performante. Un exemplu bun este Clujul, care are doua echipe in prima liga. Echipa finantata de la bugetul local este pe ultimul loc, iar cea a privatilor este pe primul"
- Cristian Adomnitei, candidat PNL: Actualul ministru al Educatiei si deputat PNL de Iasi nu a dorit sa isi exprime un punct de vedere cu privire la viitorul clubului intr-un posibil mandat al sau la Primarie. "Acum lucrez la programul meu pentru Primarie. Nu vreau sa spun nimic pina cind nu il prezint. Va trebui sa am o parere, dar toate la timpul lor", a precizat Adomnitei.
electorale, moment in care situatia si actionariatul clubului de fotbal din Copou vor deveni important cal de bataie intre candidati, "Ziarul de Iasi" publica o interesanta analiza despre statutul actual al clubului si despre relatia primarului cu ceilalti investitori. Ce spun principalii candidati la fotoliul de primar despre finantarea echipei? Furnizeaza fotbalul catre ieseni, precum o regie, o "utilitate publica"? Sint principalii candidati dispusi sa dea bani de la bugetul local pentru a sustine echipa?
In al patrulea an de mandat, unul dintre subiectele favorite ale primarului Nichita, care a contribuit de altfel la alegerea sa acum patru ani, ramine destul de controversat. Este vorba despre cum trebuie finantat clubul de fotbal Politehnica Iasi si, prin urmare, care este solutia optima de alcatuire a actionariatului. Daca in urma cu patru ani municipalitatea detinea majoritatea covirsitoare a actiunilor, in prezent Consiliul Local mai are doar 42%. Restul este impartit intre noua oameni de afaceri adusi la inceputul acestui an de primar, dupa ce, timp de trei ani, nici un investitor privat nu s-a aventurat in afacerea din Copou. Solutia gasita de Nichita pe ultima suta de metri are darul sa impace, cel putin pe moment, si capra, si varza. Clubul are sanse sa obtina banii necesari mentinerii echipei in prima divizie, iar primarul poate sa spuna ca nu risipeste bugetul public pe propriile-i pasiuni si ca a adus sustinere financiara din zona privata. Solutia poate fi privita insa si critic. In multimea de noua oameni de afaceri, fiecare cu putine procente, primarul ramine cel mai puternic. El poate folosi echipa in scop electoral, dar pe banii
altora. Pe de alta parte, investitorii pot fi pusi in posturi nu tocmai placute, acelea de a sprijini cu sau fara voie un proiect ce se poate dovedi mai mult electoral decit o afacere. De altfel, modul in care au devenit actionari trimite la o pozitie de forta pe care primarul ar fi putut-o folosi fata de ei. Nu exista nici unul dintre ei care sa nu fi avut de-a lungul timpului legaturi directe sau indirecte cu municipalitatea. Unii au furnizat materiale Primariei sau regiilor din subordine, altii au concesionat terenuri, iar o parte dintre ei intentioneaza sa concesioneze terenuri. Toti gestioneaza afaceri de milioane de euro din domenii diferite de activitate si au nevoie de relatii bune cu Primaria. Oficial spun ca au fost convinsi de Gheorghe Nichita sa investeasca la clubul din Dealul Copoului, dar sustin ca implicarea lor nu are legatura cu afacerile derulate in trecut sau in prezent cu Primaria. "Toti au direct sau indirect legaturi cu Primaria. Nu vad unul care sa nu aiba nimic. Dar nu este nici o stare de conflict. Oricine poate veni la club. Nu este si nu a fost nici o restrictie din acest punct de vedere. Apoi, oricine poate participa la licitatii, toata lumea are nevoie de certificate de urbanism cind construieste ceva. Primaria se regaseste cumva in orice fac asemenea oameni de afaceri. Sint firme foarte mari", a declarat viceprimarul Constantin Adascalitei.
Zapodeanu si Cihodaru s-au indragostit subit
Primarul a dat lovitura in luna ianuarie. Atunci, Nichita a anuntat ca a convins mai multi oameni de afaceri din Iasi sa investeasca in fotbal. Astfel, Bogdan Cihodaru, Viorel Roman, Ioan Prisecaru, Maricel Popa, Lucian Grecu, Constantin Benta, Dragos Paval, de la "Dedeman", si Gheorghe Avram, de la firma DAS, au devenit actionari cu acte in regula la Politehnica. Ei au luat cite 4% din actiuni si s-au alaturat lui Iulian Dascalu, patronul "Iulius Mall", care detinea 26% din actiuni, restul de 42% raminind la Consiliul Local. Relatia primarului cu mediul privat fusese pina atunci foarte ambigua. El a acuzat interesele ascunse ale unor "investitori", dar s-a ferit sa-si precizeze interesele proprii in relatia cu clubul. Unul dintre oamenii de afaceri care se apropiase printre primii de Politehnica a fost acuzat de Nichita de interese nu tocmai curate, in sensul ca ar fi vrut sa se foloseasca de calitatea de actionar la Poli pentru a-si rezolva alte afaceri private. Este vorba de Ioan Zapodeanu, un om de afaceri care "lucreaza" in special cu terenuri, multe din ele fiind retrocedate de catre comisia locala de fond funciar. Afaceri similare are insa si Bogdan Cihodaru, unul dintre noii actionari ai clubului. Numele sau a aparut in multe tranzactii cu preluari de drepturi succesorale de la persoane care revendicau proprietati pe raza municipiului. Cihodaru are afaceri si in domeniul constructiilor. El dezvolta pe zeci de hectare din multe zone ale Iasului cartiere de vile si blocuri. Pentru fiecare din ele are nevoie de avize si autorizatii de la Primarie, care nu de putine ori se obtin anevoios. De altfel, chiar in prezent, pe site-ul Primariei sint publicate mai multe planuri urbanistice solicitate de Cihodaru. Una din documentatii vizeaza construirea unui cartier rezidential pe o suprafata de peste 7 ha, in Copou. Omul de afaceri detine 43 de ha in Copou, pe care intentioneaza sa constuiasca vile si blocuri, dar construieste si in alte zone ale municipiului. "Am devenit actionar la club pentru ca imi place foarte mult sportul si fotbalul in special. Cred ca este foarte bine ca avem o echipa in prima divizie. Am luat-o si ca o investitie si s-a dovedit una foarte buna. Echipa este pe val, am batut si Steaua. Eu vreau sa imi diversific investitiile. Cred ca valoarea actiunilor a crescut de trei ori dupa ce am batut Steaua. Nu m-a interesat relatia cu Primaria. Eu tot ce am obtinut a fost prin instante. Primaria nu m-a ajutat cu nimic. Nici nu vreau sa ma ajute cineva. Acum imi permit si financiar sa investesc la fotbal. In plus
, actionarii de acum sint oameni foarte seriosi", ne-a precizat Cihodaru.
Mai toti oamenii de afaceri vad subiectul "Poli" ca fiind delicat, cu atit mai mult cu cit au relatii contractuale sau administrative cu Primaria. Ei spun ca se simt prinsi ca intr-un cleste din punct de vedere al perceptiei publice: pe de o parte unii cred ca au interese la municipalitate, iar pe de alta parte altii presupun ca reprezentantii administratiei conditioneaza relatiile bune de sustinerea echipei de fotbal.
Maricel Popa, intre fotbal si asfalt
Maricel Popa este intr-o asemenea situatie si de aceea evita sa discute subiectul. Firmele sale au cistigat in ultimii ani mai multe contracte finantate de la bugetul local. Astfel, "Omega Tehnoton" a livrat Primariei semafoare sau un sistem
de traducere simultana. Ambele contracte au avut o valoare de aproape 300.000 lei. Contractele importante ale firmelor detinute de Maricel Popa sint insa in domeniul asfaltarilor. Astfel, "Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri" si "Constructii
Feroviare Moldova" au fost alese de "Citadin" drept subcontractanti in contractul de modernizare a drumurilor nationale care traverseaza municipiul. Fondurile sint asigurate de la Guvern, dar sint executate de societatea din subordinea Primariei. Lucrarile erau evaluate in 2004 la 18 milioane lei. Firmele detinute de Popa au lucrat inainte de campania electorala de acum patru ani de aproximativ 3 milioane lei, dar banii au venit foarte tirziu, lucrarile fiind abandonate. O veste buna a venit insa la inceputul acestui an. Compania de Drumuri Nationale va continua contractul semnat de "Citadin", iar cei doi subcontractanti ar urma sa lucreze de aproximativ 8 milioane lei. "Citadin are multe alte investititii de facut. Lucrarile din acest an de pe drumurile nationale vor fi realizate de cele doua firme care au subcontractat", a explicat Catalin Neculau, directorul "Citadin". Omul de afaceri Maricel Popa nu a dorit sa discute insa despre contractele avute cu Primaria sau cu "Citadin". El a avut si in trecut actiuni la SC "Politehnica" SA, dar intr-un numar mult mai mic. "Nu am un motiv special pentru care am cumparat actiuni. S-a discutat cu mai multi oameni de afaceri. Este deranjant ce intrebati. La contractul cu semafoarele nici ledurile nu s-au platit. Trebuie sa vina toti sa sprijine echipa", a afirmat Popa. El a mai spus ca "Omega Tehnoton" sprijina mai multe activitati sportive, dar a refuzat sa comenteze despre lucrarile de asfaltare. "Nu mai continuam discutia. La revedere", a incheiat Popa.
Dascalu detine cele mai multe actiuni
Investitorul privat care detine cele mai multe actiuni are si cea mai mare investitie in derulare alaturi de Primarie. Iulian Dascalu, prin firma "Iulius Grup", s-a asociat cu Consiliul Local pentru a ridica Ansamblul Palas. Investitia se ridica la 150 - 200 milioane euro si va fi realizata pe terenul Primariei. Conform contractului, 21% din profitul realizat din asociere va intra anual la bugetul local. Ansamblul a inceput deja sa fie construit pe o suprafata de 12 hectare, situat in spatele Palatului Culturii. Primarul Nichita a fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai acestui proiect. Pe de alta parte, Dascalu detine in prezent 26% din actiunile de la societatea care gestioneaza clubul de fotbal.
Una dintre cele mai recente afaceri incheiate de Primarie cu unul dintre actionarii Politehnicii este achizitionarea unui imobil din Canta care va fi transformat in locuinte sociale. Firma de la care se va achizitiona cladirea apartine omului de afaceri Viorel Roman. El a parafat o afacere de 5 milioane lei, fara TVA, cu Primaria. Oferta firmei a fost declarata cistigatoare la licitatie.
La capitolul "afaceri care urmeaza" poate fi inclusa firma "Dedeman", un alt proaspat actionar al clubului din Dealul Copoului. Societatea s-a aratat interesata de un teren de 4,5 ha, aflat in proprietatea municipalitatii. De altfel, "Dedeman" este singura firma inscrisa la ambele licitatii organizate pina acum de Primarie pentru concesionarea actualei baze a DSPM de linga "Carrefour". Terenul a fost solicitat initial de dezvoltatorul Complexului "Felicia" din Baza 3, dar singura oferta a venit de la "Dedeman". Cum nici una din licitatiile organizate pina acum nu a putut fi adjudecata, municipalitatea are posibilitatea legala de a trece la negocieri pentru concesionarea terenului.
Lucian Grecu: "Sponsorizez Primaria"
Complexul Hotelier "Unirea" a concesionat deja un teren de la Primarie. Astfel, linga Starea Civila va fi construita o parcare subterana pentru clientii hotelului. Licitatia a fost organizata anul trecut, "Unirea" urmind sa achite timp de 25 de ani redeventa la Primarie. Proiectul a trecut de avizele municipalitatii. "Am venit la club in urma unui apel facut de primar mai multor oameni de afaceri. Eu am optat destul de usor. Cred ca oamenii de afaceri trebuie sa participe la viata orasului. Mie imi place sportul si practic sport. Din punctul meu de vedere, sponsorizez Primaria si in cazul parcarii subterane. Platesc redeventa timp de 25 de ani, dupa care predau parcarea Primariei. Parcarea va putea fi utilizata si de cei care vin la Starea Civila. Daca ar fi firme serioase care ar cistiga bani de la Primarie si ar contribui apoi la activitatea sportiva, ar fi foarte bine. Inseamna ca o parte din bani s-ar intoarce la societate", a explicat Lucian Grecu, patronul Hotelului "Unirea".
Si firma DAS a devenit anul acesta actionar la Politehnica. Sefii Primariei sustin ca, in prezent, societatea nu mai are afaceri cu municipalitatea. In urma cu citiva ani, firma a realizat instalatia de ventilatie de la Baia Comunala. "Contractul a fost semnat in martie 2005 si a avut o valoare de 36.000 euro. Firma DAS nu are afaceri cu autoritatile publice din Iasi. Doar acea nevinovata instalatie de ventilatie, lucrare cistigata la o licitatie. Nu lucrez cu Primaria pentru ca sint preturi foarte mici si pretentii mari", a spus Gheorghe Avram, patronul firmei DAS. El a mai spus ca a venit alaturi de echipa in urma apelului public facut de municipalitate. "Ne-am adunat mai multi oameni de afaceri. Ma cunosteam cu toti si am zis sa intru si eu. Nu am un motiv special. Cred ca nu voi cistiga, dar m-am bucurat cind am batut Steaua. Sint fan al fotbalului, dar nu am timp. Cit mai multi ar trebui sa vina la echipa", a precizat Avram.
Alte doua cazuri
Si patronul restaurantului "Select", Constantin Benta, detine 4% din actiunile societatii "Politehnica". Acest restaurant a pus la dispozitia Primariei alimentele servite la singura petrecere de Revelion organizata de primarul Nichita in spatiu inchis, intre anii 2005 si 2006. Acelasi restaurant a colaborat cu Primaria si la alte cocteiluri organizate de-a lungul timpului in Palatul Roznovanu.
Un alt actionar "greu" la SC "Politehnica" SA este Ioan Prisecaru. Una din societatile pe care le detine, ASAM SA, a furnizat in 2004 sina de tramvai regiei de transport din subordinea Consiliului Local. La acea data, oficialii regiei au declarat ca ASAM a cistigat o licitatie pentru 400 tone de sina evaluate la 316.000 euro. De curind, in comisia de urbanism a fost analizat un plan urbanistic pentru un teren situat vizavi de "Iasitex", pe Calea Chisinaului nr.17. Acolo este acum sediul societatii SINTA, preluata in 2004 de Prisecaru, dar se intentioneaza construirea unei noi cladiri de pina la 20 de etaje. Conform membrilor din cadrul comisiei de urbanism, aceasta ar fi cea mai inalta cladire avizata pina acum de catre comisia Consiliului Local.
Mai multi oameni de afaceri spun ca stinjeneala care invaluie discutarea acestui subiect tine, intr-o buna masura, de rolul disproportionat de mare pe care primarul si-l asuma in acest caz. Orice ar face ei, echipa va fi vazuta dinspre public prin prisma intereselor electorale al edilului sef. Pe viitor, solutia ar fi, in opinia lor, retragerea Primariei in plan secund. Administrarea, fie a victoriei, fie a esecului, ar trebui sa fie strict privata. Asa se va vedea in ce masura poate sa merga un parteneriat public-privat, in acest domeniu sensibil, dincolo de orice suspiciune.
Vor da bani publici la Poli contracandidatii lui Nichita?
Viitorul clubului din Dealul Copoului este strins legat de alegerile locale. In functie de cistigatorul fotoliului de primar, ar urma sa se schimbe si politica municipalitatii fata de Politehnica. Daca actualul primar Gheorghe Nichita este un sustinator neconditionat al echipei, principalii sai contracandidati au opinii diferite.
- Dumitru Oprea, candidat PD-L: "Nu poti finanta un club de fotbal doar din bani publici si sa ai performanta. Cred ca la fotbal trebuie un parteneriat intre comunitate si oameni de afaceri, cu cit mai multi actionari. Daca un anumit om capata control, ii alunga pe toti. Clubul nu trebuie identificat cu primarul sau Consiliul Local. Banii sint publici, de la fiecare iesean"
- Irina Schrotter, candidat independent: "Nu sint experta in probleme de fotbal, dar sint profund deceptionata ca banii iesenilor sint directionati catre aceasta directie. Controlul trebuie cedat treptat catre privati, doar asa poate sa aiba performante. Un exemplu bun este Clujul, care are doua echipe in prima liga. Echipa finantata de la bugetul local este pe ultimul loc, iar cea a privatilor este pe primul"
- Cristian Adomnitei, candidat PNL: Actualul ministru al Educatiei si deputat PNL de Iasi nu a dorit sa isi exprime un punct de vedere cu privire la viitorul clubului intr-un posibil mandat al sau la Primarie. "Acum lucrez la programul meu pentru Primarie. Nu vreau sa spun nimic pina cind nu il prezint. Va trebui sa am o parere, dar toate la timpul lor", a precizat Adomnitei.
Autorităţile vor să construiască o autobandă de 2,5 km, special pentru autocamioanele de mare tonaj ale FORD, care vor transporta
zilnic peste 1.100 de maşini către Aeroportul Internaţional Craiova. Artera va supratraversa linia CFR Craiova - Bucureşti în zona staţiei Banu Mărăcine.
Autorităţile doljene sunt dispuse să cheltuiască minimum 5.000.000 de euro pentru construirea unei străzi de aproximativ 2,5 km care să facă legătura între viitoarea fabrică FORD şi Aeroportul Internaţional Craiova. Potrivit celor precizate de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, specialiştii lucrează în prezent pentru alegerea celei mai bune rute şi realizarea documentaţiei tehnice necesare. În principiu, artera va supratraversa calea ferată Craiova-Bucureşti, în dreptul haltei Banu Mărăcine, după care va străbate terenurile staţiunii cu acelaşi nume, ieşind în DN 65 - în apropiere de Hanul Doctorului, apoi va intra pe centura de nord a oraşului, spre aeroport. „Specialiştii noştri studiază în prezent variantele pe care le avem cu această arteră. Va fi nevoie de două poduri, pentru că strada va traversa două linii de cale ferată. Sperăm ca o parte din finanţarea necesară să fie asigurată de Ministerul Transporturilor“, a precizat Ion Prioteasa, şeful CJ Dolj.
100 de trailere vor străbate zilnic artera
Arhitectul-şef al CJ, Radu Pappa, era ieri în comuna Cârcea, unde discuta cu reprezentanţii primăriei variantele propuse pentru strada Ford. „Avem două-trei variante în lucru, să vedem pe care o vom alege. Noi credem că nu va fi nevoie de exproprieri (terenul staţiunii a fost retrocedat între timp - n.r.) decât pentru lăţirea străzii, până la 12-14 metri. În principiu, traseul va urma drumurile existente în staţiune. Drumul va avea două benzi. În ceea ce priveşte finanţarea, vom încerca să obţinem fonduri structurale UE pe componenta
pentru infrastructură, iar altă variantă ar fi ca ministerul să finanţeze lucrările. Nu este exclus însă nici ca FORD să participe financiar la acest proiect“, a declarat Pappa.
Dan Dumitru, reprezentantul Domarcons SA, firmă care lucrează în domeniu, crede că preţul unui kilometru de asfalt va fi de aproximativ 2.000.000 de euro. „Dacă avem în vedere costurile centurii de nord a oraşului, unde drumul a fost construit de nou, reiese un cost de 1,5-2 milioane de euro pe kilometru“, a precizat Dan Dumitru. După primii patru ani de activitate, FORD va produce la Craiova 300.000 de automobile, la paritate cu numărul locuitorilor din Bănie. În medie, peste 1.100 de maşini vor ieşi zilnic pe poarta fabricii, ceea ce va face din oraş Detroitul României. La aceste cifre, peste 100 de trailere vor străbate zilnic banda rutieră către aeroport.
zilnic peste 1.100 de maşini către Aeroportul Internaţional Craiova. Artera va supratraversa linia CFR Craiova - Bucureşti în zona staţiei Banu Mărăcine.
Autorităţile doljene sunt dispuse să cheltuiască minimum 5.000.000 de euro pentru construirea unei străzi de aproximativ 2,5 km care să facă legătura între viitoarea fabrică FORD şi Aeroportul Internaţional Craiova. Potrivit celor precizate de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, specialiştii lucrează în prezent pentru alegerea celei mai bune rute şi realizarea documentaţiei tehnice necesare. În principiu, artera va supratraversa calea ferată Craiova-Bucureşti, în dreptul haltei Banu Mărăcine, după care va străbate terenurile staţiunii cu acelaşi nume, ieşind în DN 65 - în apropiere de Hanul Doctorului, apoi va intra pe centura de nord a oraşului, spre aeroport. „Specialiştii noştri studiază în prezent variantele pe care le avem cu această arteră. Va fi nevoie de două poduri, pentru că strada va traversa două linii de cale ferată. Sperăm ca o parte din finanţarea necesară să fie asigurată de Ministerul Transporturilor“, a precizat Ion Prioteasa, şeful CJ Dolj.
100 de trailere vor străbate zilnic artera
Arhitectul-şef al CJ, Radu Pappa, era ieri în comuna Cârcea, unde discuta cu reprezentanţii primăriei variantele propuse pentru strada Ford. „Avem două-trei variante în lucru, să vedem pe care o vom alege. Noi credem că nu va fi nevoie de exproprieri (terenul staţiunii a fost retrocedat între timp - n.r.) decât pentru lăţirea străzii, până la 12-14 metri. În principiu, traseul va urma drumurile existente în staţiune. Drumul va avea două benzi. În ceea ce priveşte finanţarea, vom încerca să obţinem fonduri structurale UE pe componenta
pentru infrastructură, iar altă variantă ar fi ca ministerul să finanţeze lucrările. Nu este exclus însă nici ca FORD să participe financiar la acest proiect“, a declarat Pappa.
Dan Dumitru, reprezentantul Domarcons SA, firmă care lucrează în domeniu, crede că preţul unui kilometru de asfalt va fi de aproximativ 2.000.000 de euro. „Dacă avem în vedere costurile centurii de nord a oraşului, unde drumul a fost construit de nou, reiese un cost de 1,5-2 milioane de euro pe kilometru“, a precizat Dan Dumitru. După primii patru ani de activitate, FORD va produce la Craiova 300.000 de automobile, la paritate cu numărul locuitorilor din Bănie. În medie, peste 1.100 de maşini vor ieşi zilnic pe poarta fabricii, ceea ce va face din oraş Detroitul României. La aceste cifre, peste 100 de trailere vor străbate zilnic banda rutieră către aeroport.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
