erviciile secrete americane şi sud-coreene cred că este foarte posibil ca informaţiile, difuzate săptămâna trecută de mass media nord-coreeană, privind apariţiile publice ale liderului Kim Jong-Il, să fie reale. Se pare că acesta şi-a revenit în urma atacului cerebral, despre care se crede că l-ar fi suferit în luna august.
Cel mai important cotidian nord-coreean, Chosun Ilbo, a difuzat recent o ştire, citând informaţiile transmise de un oficial, conform căreia kim Jong Il a călătorit în ultimele săptămâni la bordul trenului său privat blindat. Se pare că acesta ar fi vizitat recent mai multe locaţii, printre care baze militare şi o fabrică de ceramică. Alţi oficiali din cadrul serviciilor secrete susţin însă că trenul nu a mai fost folosit de luni de zile.
Nord-coreenii nu au furnizat dovezi clare privitoare la starea liderului de la Phenian, după presupusa reabilitare a stării sale de sănătate. Media a difuzat doar fotografii şi imagini statice cu acesta, alimentând astfel speculaţiile conform cărora atacul cerebral i-ar fi afectat capacitatea de mişcare.
Kim Jong Il şi-a revenit după atacul cerebral suferit, conform serviciilor secrete americane şi sud-coreene
a şase zile de la moartea adolescentului ucis de poliţist, aproximativ 4.000 de tineri s-au strâns astăzi în centrul Atenei. Aceştia au aruncat cocteiluri Molotov şi diverse alte proiectile împotriva oamenilor legii, care au răspuns cu gaze
lacrimogene, informează AFP.
Manifestanţii, care s-au întâlnit în faţa Universităţii, vor defila până în faţa Parlamentului, în piaţa Syntagma.
"Sângele curge şi cere răzbunare", "Unul la pământ, mii în stradă", scandau tinerii care defilau în spatele unei banderole pe care scrie "Statul asasin".
Încă de sâmbătă, ziua în care a murit tânărul de doar 15 ani, Alexis Grigoropoulos, Grecia se confruntă cu mai multe proteste între tineri şi poliţişti. Manifestaţiile au provocat importante pagube magazinelor, băncilor şi clădirilor oficiale din Atena şi din marile oraşe din ţară.
Rezultatele iniţiale ale autopsiei adolescentului, făcute publice ieri, au arătat că glonţul a ricoşat.
“Glonţul este puţin deformat, ceea ce arată că el a atins o suprafaţă dură înainte de a intra în pieptul tânărului”, au arătat medici
şi experţi independenţi angajaţi de familia
băiatului.
lacrimogene, informează AFP.
Manifestanţii, care s-au întâlnit în faţa Universităţii, vor defila până în faţa Parlamentului, în piaţa Syntagma.
"Sângele curge şi cere răzbunare", "Unul la pământ, mii în stradă", scandau tinerii care defilau în spatele unei banderole pe care scrie "Statul asasin".
Încă de sâmbătă, ziua în care a murit tânărul de doar 15 ani, Alexis Grigoropoulos, Grecia se confruntă cu mai multe proteste între tineri şi poliţişti. Manifestaţiile au provocat importante pagube magazinelor, băncilor şi clădirilor oficiale din Atena şi din marile oraşe din ţară.
Rezultatele iniţiale ale autopsiei adolescentului, făcute publice ieri, au arătat că glonţul a ricoşat.
“Glonţul este puţin deformat, ceea ce arată că el a atins o suprafaţă dură înainte de a intra în pieptul tânărului”, au arătat medici
şi experţi independenţi angajaţi de familia
băiatului.
Michael Martin (foto), ministrul de externe al Irlandei, a confirmat ieri ca tara lui va organiza un al doilea referendum cu privire la Tratatul de la Lisabona. Reamintim ca noul proiect al Constitutiei europene a fost respins de alegatorii irlandezi pe data de 12 iunie. Guvernul de la Dublin incearca sa calmeze populatia care inca se teme de Uniunea Europeana. Irlandezii vor ca tara lor sa aiba permanent un comisar european si sa li se ofere garantii juridice cu privire la mentinerea neutralitatii militare a tarii. Toate aceste prevederi vor trebui incluse intr-un document
care sa fie semnat la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles. Documentul va preciza ca, in schimb, Irlanda va ratifica Tratatul de la Lisabona inainte de incheierea mandatului actualei Comisii Europene, adica la 31 octombrie 2009. Acest fapt ar permite intrarea in vigoare a documentului pana la 31 decembrie 2009. “Vrem unele garantii solide si cu caracter de constrangere din punct de vedere juridic pentru a satisface preocuparile poporului irlandez. Ramane sa colaboram cu partenerii nostri europeni in urmatoarele luni si orice nou referendum este conditionat de rezultatele satisfacatoare ale acestei conlucrari”, a specificat Michael Martin. Este un mic santaj din partea unei tari care a obtinut un sprijin economic sustinut din partea Uniunii Europene, dar irlandezii, la fel ca polonezii, stiu sa-si apere interesele. Chiar daca Dublinul a provocat un mare scandal cu carnea infestata cu dioxina.
care sa fie semnat la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles. Documentul va preciza ca, in schimb, Irlanda va ratifica Tratatul de la Lisabona inainte de incheierea mandatului actualei Comisii Europene, adica la 31 octombrie 2009. Acest fapt ar permite intrarea in vigoare a documentului pana la 31 decembrie 2009. “Vrem unele garantii solide si cu caracter de constrangere din punct de vedere juridic pentru a satisface preocuparile poporului irlandez. Ramane sa colaboram cu partenerii nostri europeni in urmatoarele luni si orice nou referendum este conditionat de rezultatele satisfacatoare ale acestei conlucrari”, a specificat Michael Martin. Este un mic santaj din partea unei tari care a obtinut un sprijin economic sustinut din partea Uniunii Europene, dar irlandezii, la fel ca polonezii, stiu sa-si apere interesele. Chiar daca Dublinul a provocat un mare scandal cu carnea infestata cu dioxina.
acă cetăţenii elveţieni se vor pronunţa, prin referendum, împotriva extinderii acordurilor de liberă circulaţie pentru România şi Bulgaria, Uniunea Europeană ar putea suspenda participarea Elveţiei la Spaţiul Schengen, anunţă AFP.
De vineri, Uniunea Europeană şi Elveţia vor renunţa la controalele efectuate cu rigurozitate la vămile terestre, odată cu intrarea în vigoare a acordurilor Schengen. Pe 29 martie 2009 urmează a fi eliminate controalele la vămile din aeroporturi.
Elveţia nu este membră UE însă, în 2005, s-a pronunţat printr-un referendum în favoarea aderării la Spaţiul Schengen. Totuşi, având în vedere că Elveţia este foarte restrictivă în privinţa importurilor de produse
agricole, mărfurile vor trebui declarate la frontiere.
Aderarea Elveţiei la Schengen ar putea fi însă afectată de referendumul referitor la libera circulaţie a cetăţenilor români şi bulgari, inclusiv la accesul acestora pe piaţa muncii.
Bruxelles-ul avertizează că, în cazul în care elveţienii se vor pronunţa "împotrivă", va fi necesară "întreruperea prezenţei Elveţiei în Schengen" deoarece aceasta ar fi "o problemă majoră".
De vineri, Uniunea Europeană şi Elveţia vor renunţa la controalele efectuate cu rigurozitate la vămile terestre, odată cu intrarea în vigoare a acordurilor Schengen. Pe 29 martie 2009 urmează a fi eliminate controalele la vămile din aeroporturi.
Elveţia nu este membră UE însă, în 2005, s-a pronunţat printr-un referendum în favoarea aderării la Spaţiul Schengen. Totuşi, având în vedere că Elveţia este foarte restrictivă în privinţa importurilor de produse
agricole, mărfurile vor trebui declarate la frontiere.
Aderarea Elveţiei la Schengen ar putea fi însă afectată de referendumul referitor la libera circulaţie a cetăţenilor români şi bulgari, inclusiv la accesul acestora pe piaţa muncii.
Bruxelles-ul avertizează că, în cazul în care elveţienii se vor pronunţa "împotrivă", va fi necesară "întreruperea prezenţei Elveţiei în Schengen" deoarece aceasta ar fi "o problemă majoră".
epublicanii americani nu se grăbesc în a acorda împrumutul necesar industriei auto. Este chiar posibil să nu fie acordat niciun fel de ajutor financiar
, anunţă The New York Times. Senatorii republicani încearcă să blocheze împrumutul de 14 miliarde de dolari
, care a trecut miercuri de congresul american.
Pachetul a fost aprobat de către liderii democraţi şi de Casa
Albă pentru a asigura ajutorul financiar de urgenţă necesar General Motors şi Chrysler, care au situaţia cea mai disperată dintre cei trei giganţi ai industriei auto americane.
Însă democraţii deţin o majoritate de 50 la sută iar împrumutul poate fi aprobat doar cu ajutorul republicanilor. Democraţii vor avea nevoie de o majoritate imposibilă de 60 la sută pentru a trece de blocajul republicanilor.
"O mulţime de americani care luptă pentru supravieţuire se întreabă unde este împrumutul lor", a spus Mitch McConnell, senator republican de Kentucky, într-un discurs susţinut în faţa senatorilor. Înainte să acorde vreun ajutor financiar republicanii vor ca producătorii auto americani să îşi ia angajamente clare în privinţa restructurărilor.
, anunţă The New York Times. Senatorii republicani încearcă să blocheze împrumutul de 14 miliarde de dolari
, care a trecut miercuri de congresul american.
Pachetul a fost aprobat de către liderii democraţi şi de Casa
Albă pentru a asigura ajutorul financiar de urgenţă necesar General Motors şi Chrysler, care au situaţia cea mai disperată dintre cei trei giganţi ai industriei auto americane.
Însă democraţii deţin o majoritate de 50 la sută iar împrumutul poate fi aprobat doar cu ajutorul republicanilor. Democraţii vor avea nevoie de o majoritate imposibilă de 60 la sută pentru a trece de blocajul republicanilor.
"O mulţime de americani care luptă pentru supravieţuire se întreabă unde este împrumutul lor", a spus Mitch McConnell, senator republican de Kentucky, într-un discurs susţinut în faţa senatorilor. Înainte să acorde vreun ajutor financiar republicanii vor ca producătorii auto americani să îşi ia angajamente clare în privinţa restructurărilor.
upa ce presedintele ales al SUA, Barack Obama, a calificat ajutorul dat de Iran gruparii siite libaneze Hezbollah drept "inacceptabil", Ahmad Khatami, unul dintre liderii religiosi din republica islamica, a declarat in fata credinciosilor reuniti pentru rugaciunea de vineri ca este mandru de sprijinul pe care tara sa il acorda rezistentei libaneze, informeaza AFP, citata de Agerpres.
"O spunem cu sinceritate, vom sustine cu mandrie rezistenta gruparii siite libaneze Hezbollah si pe liderul sau curajos Hassan Nasrallah. (...) Nu sunt teroristi, deoarece isi apara onoarea si independenta", a declarat Ahmad Khatami. El l-a avertizat pe Obama ca declaratiile sale nu ajuta la imbunatatirea relatiilor cu lumea musulmana.
"Daca Obama doreste sa lupte impotriva urii, trebuie sa inceteze sa faca declaratii fara valoare", a subliniat Khatami.
Obama a vorbit despre intentia sa de a relua relatiile diplomatice cu Iranul, intrerupte dupa revolutia islamica din 1979, insa a explicat ca Statele Unite nu vor accepta nici relatia speciala pe care Teheranul o are cu Hamas si Hezbollah, nici amenintari la adresa integritatii teritoriale a Israelului si nici o eventuala inarmare nucleara iraniana.
"O spunem cu sinceritate, vom sustine cu mandrie rezistenta gruparii siite libaneze Hezbollah si pe liderul sau curajos Hassan Nasrallah. (...) Nu sunt teroristi, deoarece isi apara onoarea si independenta", a declarat Ahmad Khatami. El l-a avertizat pe Obama ca declaratiile sale nu ajuta la imbunatatirea relatiilor cu lumea musulmana.
"Daca Obama doreste sa lupte impotriva urii, trebuie sa inceteze sa faca declaratii fara valoare", a subliniat Khatami.
Obama a vorbit despre intentia sa de a relua relatiile diplomatice cu Iranul, intrerupte dupa revolutia islamica din 1979, insa a explicat ca Statele Unite nu vor accepta nici relatia speciala pe care Teheranul o are cu Hamas si Hezbollah, nici amenintari la adresa integritatii teritoriale a Israelului si nici o eventuala inarmare nucleara iraniana.
Fosta primă doamnă a Statelor Unite Hillary Clinton va trebui să accepte să fie mai puţin bine plătită decât actualul secretar de stat Condoleezza Rice atunci când îi va urma la conducerea diplomaţiei americane, ca să respecte un obscur articol al Constituţiei, relatează AFP.
Congresul a alocat miercuri seara senatoarei de New York, desemnată de preşedintele ales Barack Obama drept secretar de stat în viitoarea sa administraţie, un salariu anual de 186.600 de dolari
, cu 4.700 de dolari mai puţin decât cel al lui Rice, care are în prezent un salariu anual de 191.300 de dolari.
Niciun membru al Congresului nu poate, într-adevăr, să acceadă într-un post în executiv dacă salariul acestui post a fost mărit în timpul mandatului său, potrivit articolului 1, secţiunea 6 din Constituţia americană.
Integral in Capital.
Congresul a alocat miercuri seara senatoarei de New York, desemnată de preşedintele ales Barack Obama drept secretar de stat în viitoarea sa administraţie, un salariu anual de 186.600 de dolari
, cu 4.700 de dolari mai puţin decât cel al lui Rice, care are în prezent un salariu anual de 191.300 de dolari.
Niciun membru al Congresului nu poate, într-adevăr, să acceadă într-un post în executiv dacă salariul acestui post a fost mărit în timpul mandatului său, potrivit articolului 1, secţiunea 6 din Constituţia americană.
Integral in Capital.
Elveţia şi Uniunea Europeană au suspendat ieri, la miezul nopţii, controalele de identitate la graniţele terestre, Confederaţia elveţiană aderând oficial la spaţiul Schengen, relatează Euronews, în pagina electronică.
Eliminarea controalelor de identitate pe aeroporturi urmează să intre în vigoare în martie anul viitor, însă Elveţia este ameninţată de excluderea din acest spaţiu dacă la referendumul din februarie nu va adopta extinderea acordului de liberă circulaţie pentru România şi Bulgaria.
Au mai rămas cinci state membre UE care nu fac încă parte din spaţiul Schengen: Marea Britanie, Irlanda, Cipru, România şi Bulgaria.
Eliminarea controalelor de identitate pe aeroporturi urmează să intre în vigoare în martie anul viitor, însă Elveţia este ameninţată de excluderea din acest spaţiu dacă la referendumul din februarie nu va adopta extinderea acordului de liberă circulaţie pentru România şi Bulgaria.
Au mai rămas cinci state membre UE care nu fac încă parte din spaţiul Schengen: Marea Britanie, Irlanda, Cipru, România şi Bulgaria.
n sinucigaş cu bombă a omorât cel puţin 55 de oameni într-un restaurant din Kirkuk, în nordul Irakului.
Alte 100 de persoane au fost rănite în explozia produsă în restaurantul kurd. Se pare că, în momentul exploziei, în local se aflau oficiali kurzi care discutau cu lideri tribali arabi. Un sinucigaş a activat centura cu explozibil în mijlocul restaurantului, au declarat oficialii şi cel puţin un martor, citaţi de BBC. O altă locaţie a aceluiaşi lanţ de restaurante a fost ţinta unui atac cu o maşină capcană anul trecut, când au rezultat 25 de morţi.
De altfel, în Kirkuk, un oraş mixt, au existat mereu tensiuni între arabi, kurzi şi turkmeni.
Un angajat al restaurantul povestea că explozia a avut loc imediat după ce un bărbat şi-a parcat maşina în faţa localului şi a intrat. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din localitate, unde s-a constatat că 30 dintre ei sunt în stare foarte gravă, scrie AFP.
Vicepreşedintele consiliului provinciei Kirkuk, Rebwar Talabani, declara că restaurantul era extrem de popular printre politicieni. Ei îl apreciau mai ales şi pentru că "este mai sigur" decât altele.
De asemenea viceguvernatorul Kirkuk, Saeed Rakan, declara că atacul pare motivat politic. O delegaţie a Uniunii Patriotice a Kurdistanului se întâlnea cu consilieri din zona al-Hawija, iar ţinta ar fi fost tocmai aceşti consilieri.
Deşi în general violenţele au scăzut ca intensitate îmn Irak, regiuena nordică, cu oraşele Kirkuk şi Mosul rămâne periculoasă.
De altfel, situaţia este atât de gravă în Kirkuk încât alegerile locale programate în Irak pentru anul următor, aici nu vor fi organizate.
Alte 100 de persoane au fost rănite în explozia produsă în restaurantul kurd. Se pare că, în momentul exploziei, în local se aflau oficiali kurzi care discutau cu lideri tribali arabi. Un sinucigaş a activat centura cu explozibil în mijlocul restaurantului, au declarat oficialii şi cel puţin un martor, citaţi de BBC. O altă locaţie a aceluiaşi lanţ de restaurante a fost ţinta unui atac cu o maşină capcană anul trecut, când au rezultat 25 de morţi.
De altfel, în Kirkuk, un oraş mixt, au existat mereu tensiuni între arabi, kurzi şi turkmeni.
Un angajat al restaurantul povestea că explozia a avut loc imediat după ce un bărbat şi-a parcat maşina în faţa localului şi a intrat. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din localitate, unde s-a constatat că 30 dintre ei sunt în stare foarte gravă, scrie AFP.
Vicepreşedintele consiliului provinciei Kirkuk, Rebwar Talabani, declara că restaurantul era extrem de popular printre politicieni. Ei îl apreciau mai ales şi pentru că "este mai sigur" decât altele.
De asemenea viceguvernatorul Kirkuk, Saeed Rakan, declara că atacul pare motivat politic. O delegaţie a Uniunii Patriotice a Kurdistanului se întâlnea cu consilieri din zona al-Hawija, iar ţinta ar fi fost tocmai aceşti consilieri.
Deşi în general violenţele au scăzut ca intensitate îmn Irak, regiuena nordică, cu oraşele Kirkuk şi Mosul rămâne periculoasă.
De altfel, situaţia este atât de gravă în Kirkuk încât alegerile locale programate în Irak pentru anul următor, aici nu vor fi organizate.
Guvernele UE stiu ca fara a restabili ceea ce se intituleaza, prozaic, "increderea consumatorilor" orice plan de relansare a economiei e sortit esecului.
Liderii europeni au promis un plan comun de combatere a crizei economice si si-au acordat doua zile pentru a-l pune la punct. Reuniti joi si vineri la Bruxelles, cei 27 sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene se regasesc insa cu o agenda atat de incarcata incat discutiile s-ar putea prelungi si peste weekend. Pe langa criza economica, liderii UE mai au in program
si anuntarea unor masuri de combatere a incalzirii planetei, precum si chestiunea mai urgenta a Tratatului de la Lisabona, pe care irlandezii l-au respins intr-un referendum, blocand astfel toate reformele institutionale ale Europei. Pe 1 ianuarie Franta va preda Cehiei presedintia rotativa a UE, iar presedintele francez Nicolas Sarkozy doreste ca Summitul de la Bruxelles sa se incheie printr-un acord, cu atat mai mult cu cat, dupa Cehia, afacerile europene vor fi conduse in a doua jumatate a anului viitor de catre Suedia, ambele tari facand parte din categoria numita "eurosceptica".
Europenii nu au prezentat pana acum un plan comun de iesire din criza comparabil cu cel anuntat de SUA. Masurile propuse de Comisia Europeana, printre care deblocarea unui fond comun de 200 miliarde euro
pentru relansarea economiei
la nivel european, au fost primite cu ezitare de membrii UE, care au preferat pana acum sa aplice masuri separate, la nivel national. Tot asa, masurile destinate reducerii efectului de sera care fusesera anuntate la nivelul UE sunt acum contestate de unele state membre – printre care si Romania – ce considera ca li se cere un efort prea mare in comparatie cu membrii occidentali ai Uniunii. Rezultatul reuniunii este insa foarte important pentru credibilitatea Europei. Pentru UE, actuala criza este o ocazie unica de a dovedi utilitatea intregii constructii europene.
Motiv pentru care, asa cum se zvoneste pe culoarele institutiilor europene, Sarkozy ar fi gata sa-i tina pe ceilalti lideri UE si peste weekend in Bruxelles, pana cand se va putea anunta un acord. Expertii economici ai guvernelor stiu ca numai asa va putea fi restabilit ceea ce in economie se intituleaza, prozaic, "increderea consumatorilor", fara de care orice plan de relansare a economiei e sortit esecului.
» CONFLICTE SI "MESCHINARII"
Data fiind importanta gasirii unor solutii pentru iesirea din criza economica, poate parea straniu ca la discutiile liderilor UE nu iau parte si ministrii Finantelor din cele 27 de tari. Explicatia este foarte simpla, situandu-se la nivelul conflictelor personale: presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, nu il poate suporta pe ministrul german al Finantelor, Peer Steinbrück, care de cateva ori l-a contrazis in public, explicandu-i ca Franta nu poate beneficia de un regim fiscal privilegiat in UE, asa cum ar fi dorit-o Sarkozy. La randul sau, Sarkozy l-a repezit pe Steinbrück, spunandu-i sa inceteze cu "meschinariile", si de atunci nu mai poate suporta sa-l aiba in preajma. Steinbrück se afla insa in culise si toata lumea stie ca Angela Merkel nu va semna nici un angajament economic al Germaniei fara sa-l consulte.
Liderii europeni au promis un plan comun de combatere a crizei economice si si-au acordat doua zile pentru a-l pune la punct. Reuniti joi si vineri la Bruxelles, cei 27 sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene se regasesc insa cu o agenda atat de incarcata incat discutiile s-ar putea prelungi si peste weekend. Pe langa criza economica, liderii UE mai au in program
si anuntarea unor masuri de combatere a incalzirii planetei, precum si chestiunea mai urgenta a Tratatului de la Lisabona, pe care irlandezii l-au respins intr-un referendum, blocand astfel toate reformele institutionale ale Europei. Pe 1 ianuarie Franta va preda Cehiei presedintia rotativa a UE, iar presedintele francez Nicolas Sarkozy doreste ca Summitul de la Bruxelles sa se incheie printr-un acord, cu atat mai mult cu cat, dupa Cehia, afacerile europene vor fi conduse in a doua jumatate a anului viitor de catre Suedia, ambele tari facand parte din categoria numita "eurosceptica".
Europenii nu au prezentat pana acum un plan comun de iesire din criza comparabil cu cel anuntat de SUA. Masurile propuse de Comisia Europeana, printre care deblocarea unui fond comun de 200 miliarde euro
pentru relansarea economiei
la nivel european, au fost primite cu ezitare de membrii UE, care au preferat pana acum sa aplice masuri separate, la nivel national. Tot asa, masurile destinate reducerii efectului de sera care fusesera anuntate la nivelul UE sunt acum contestate de unele state membre – printre care si Romania – ce considera ca li se cere un efort prea mare in comparatie cu membrii occidentali ai Uniunii. Rezultatul reuniunii este insa foarte important pentru credibilitatea Europei. Pentru UE, actuala criza este o ocazie unica de a dovedi utilitatea intregii constructii europene.
Motiv pentru care, asa cum se zvoneste pe culoarele institutiilor europene, Sarkozy ar fi gata sa-i tina pe ceilalti lideri UE si peste weekend in Bruxelles, pana cand se va putea anunta un acord. Expertii economici ai guvernelor stiu ca numai asa va putea fi restabilit ceea ce in economie se intituleaza, prozaic, "increderea consumatorilor", fara de care orice plan de relansare a economiei e sortit esecului.
» CONFLICTE SI "MESCHINARII"
Data fiind importanta gasirii unor solutii pentru iesirea din criza economica, poate parea straniu ca la discutiile liderilor UE nu iau parte si ministrii Finantelor din cele 27 de tari. Explicatia este foarte simpla, situandu-se la nivelul conflictelor personale: presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, nu il poate suporta pe ministrul german al Finantelor, Peer Steinbrück, care de cateva ori l-a contrazis in public, explicandu-i ca Franta nu poate beneficia de un regim fiscal privilegiat in UE, asa cum ar fi dorit-o Sarkozy. La randul sau, Sarkozy l-a repezit pe Steinbrück, spunandu-i sa inceteze cu "meschinariile", si de atunci nu mai poate suporta sa-l aiba in preajma. Steinbrück se afla insa in culise si toata lumea stie ca Angela Merkel nu va semna nici un angajament economic al Germaniei fara sa-l consulte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
