Astra Sport Bets

Astra Sport Bets - Pariuri Sportive de calitate

Bet365

Shell devine principala companie a lumii din punct de vedere al veniturilor

Compania
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.

Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.

Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.

Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.

Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.

Noul imperiu
industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.

În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.

Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.

În schimb ExxonMobil deţine în continuare recordul mondial de rentabilitate, prin profitul de 45,2 miliarde dolari obţinut în 2008, urmat de gazprom şi Royal Dutch Shell.

Finanţele s-au angajat la EcoFin să ia măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit pe 2009

Autorităţile române au susţinut, în cadrul Consiliului EcoFin, că şi-au atins ţinta de deficit pentru primul
semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).

"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.

România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".

La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri
, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.

Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.

El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.

Shell devine principala companie a lumii din punct de vedere al veniturilor

Compania
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.

Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.

Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.

Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.

Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.

Noul imperiu industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.

În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.

Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.

LeasePlan estimează că piaţa românească de leasing operaţional va creşte cu 25% în acest an

Filiala din România a companiei olandeze de leasing operaţional LeasePlan Corporation estimează o creştere de 25% a pieţei româneşti de leasing operaţional în 2009, până la circa 25.000 de vehicule
, a declarat pentru NewsIn directorul general al LeasePlan România, Bogdan Apahidean.

La sfârşitul lui 2008, firmele de leasing operaţional administrau circa 20.000 de autovehicule.

"Piaţa românească de leasing
operaţional are potenţial important de creştere, chiar şi într-o perioadă de criză, deoarece este subdezvoltată comparativ cu alte ţări din Europa de vest, reprezentând numai 3-4% din total
piaţă de leasing", a afirmat Apahidean.

El a menţionat că, pe pieţele din Europa de Vest, piaţa de leasing operaţional are o pondere de peste 20%.

Şeful LeasePlan România a subliniat că leasingul opraţional oferă soluţii companiilor pentru reducerea costurilor cu administrarea flotei, fiind indicat pe timp de criză.

Leaseplan avea 2.000 de maşini în administrare
la jumătatea acestui an

"Estimăm 2.000 de maşini în administrare la jumătatea acestui an şi active de circa 17 milioane euro. Pentru finalul lui 2009, mizăm pe o cifră afaceri de 10 milioane euro si active de 25 milioane euro", a precizat Apahidean.

LeasePlan estimează că va administra 2.500 de maşini la sfârşitul anului, în prezent compania având 110 clienţi.

La sfârşitul anului trecut, LeasePlan administra 1.350 de maşini, avea o cifră afaceri de 2,6 milioane euro şi active de 11,6 milioane euro.

Rompetrol ieftineşte carburanţii

Rompetrol a anunţat că va reduce începând de luni, cu doi bani
pe litru preţul benzinei şi cu trei bani pe cel al motorinei. Este a doua scădere de preţ, din ultima săptămână.

Astfel, benzinele Efix 95 şi Alto 101 vor costa
3,88 lei pe litru, respectiv 4,49 lei pe litru, în timp
ce motorinele Efix şi Alto 55 vor fi comercializate la preţul de 3,69 lei litru şi 3,98 lei pe litru.

Şi Petrom a redus, de două ori, preţul carburanţilor în ultima săptămână.

Leul continuă să se aprecieze uşor, până la un curs de referinţă de 4,2138 lei/euro

Banca
centrală a afişat, vineri, un curs de referinţă de 4,2138 lei
/euro, cu numai 0,03% mai scăzut decât cel de miercuri, în condiţiile în care, pe piaţa interbancară, cursul leului a oscilat în jurul nivelului de 4,2150 lei/euro, într-un interval foarte restrâns.

Miercuri, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2152 lei/euro.

Pentru dolar, BNR a afişat un curs de referinţă de 3,0334 lei/dolar, cu aproape 2 bani
(0,65%) mai ridicat decât cel de miercuri, de 3,0138 lei/dolar

FM Logistic estimează pentru 2010 o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 15-20%

Filiala locală a companiei de transport şi logistică FM Logistic estimează pentru anul viitor o creştere a cifrei de afaceri în lei cu aproximativ 15-20%, a declarat directorul general al companiei
, Sylvain Cotin.

Acesta a precizat că pentru acest an estimează o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro, la un curs al euro de patru lei, ceea ce înseamnă o cifră de afaceri
exprimată în lei de aproximativ 64 milioane lei. Această valoare reprezintă o stagnare faţă de afacerile înregistrate în anul precedent.

"Pentru acest an noi estimăm o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro. Comparativ cu anul trecut reprezintă o stagnare a afacerilor în euro, însă datorită evoluţiei cursului, am putea înregistra o creştere de 11-12% a cifrei de afaceri exprimată în lei", a precizat Cotin.

Oficialul companiei a mai declarat că în prima jumătate a anului cel mai bine a mers partea de transport
, care la finalul anului ar putea aduce un plus
al afacerii de aproximativ un milion de euro.

Investiţiile realizate anul trecut în România ale FM Logistric s-au ridicat la aproximativ 15-20 milioane euro. În acest an, compania a finalizat la Timişoare două module dintr-un depozit
care va avea aproximativ 86.000 metri pătraţi şi intenţionează să înceapă în 2010 construcţia unui depozit la Petreşti, care se va întinde pe circa 110.000 metri pătraţi.

"Dacă vom semna un contract cu un important jucător din retail vom începe construcţia depozitului de la Petreşti în aprilie 2010, iar dacă întelegerea nu se va concretiza, lucrările vor putea demara în luna decembrie a anului viitor", a adăugat Cotin.

SIF-urile pierd 1,18% la jumătatea şedinţei bursiere, în timp ce acţiunile Oltchim avansează cu 7,4%

Bursa de Valori Bucureşti îşi accentuase pierderile la jumătatea şedinţei de tranzacţionare, cele mai afectate fiind SIF-urile, cu o scădere medie de 1,18%, în vreme ce acţiunile Oltchim erau în continuare pe creştere, cu un avans de 7,4%.

Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,70%, până la 3.378,10 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,91%, până la 2.064,35 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 1,18%, până la 15.816,83 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,84%, ajungând la 6.655,15 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,86%, până la 321,00 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,82%, până la 486,20 puncte.

Bursele europene afişau uşoare scăderi la jumătatea zilei. Astfel, indicele reprezentativ pentru cele mai importante 100 de acţiuni listate pe bursa londoneză, FTSE, scădea cu 0,59%, până la 4.134,05 puncte, iar indicele pieţei din Frankfurt, DAX, cobora cu 0,45%, până la 4.609,46 puncte. Indicele celor mai solide 40 de acţiuni de la Bursa din Paris, CAC40, scădea cu 0,68%, până la 3.005,27 puncte.

Acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă la jumătatea zilei, cu un rulaj de 386.000 lei, şi se ieftineau cu 1,23%, la 0,80 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) pierdeau 0,73%, ajungând la 0,68 lei, în urma unor tranzacţii de 243.700 lei.

Preţul acţiunilor Oltchim (OLT) avansa cu 7,42%, la 0,333 lei, pe suportul unei lichidităţi de 232.400 lei, în condiţiile în care premierul Emil Boc a declarat joi, cu ocazia unei vizite la Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, că Executivul are în vedere câteva măsuri pentru asigurarea
continuării activităţii companiei, grav afectată de criză. Astfel, premierul şi-a exprimat speranţa că, până la sfârşitul lunii iulie, secţia Arpechim, care urmează să asigure etilena şi propilena pentru Oltchim, să fie preluată de compania
vâlceană.

O singură firmă a demarat investiţii în Zona Liberă Giurgiu în ultimul an

Directorul Administraţiei Zona Liberă Giurgiu, Constantin Toma, a anunţat, vineri, că o singură firmă a demarat investiţii în Zona Liberă în ultimul an, unii investitori interesaţi să pornească o afacere renunţând deoarece nu au putut contracta credite bancare
, transmite corespondentul NewsIn.

Potrivit lui Constantin Toma, firma care a investit în Zona Liberă Giurgiu în ultimul an va face o fabrică de construcţii metalice şi ţevi sudate.

„Din august 2008 şi până la sfârşitul anului am avut frecvente întâlniri cu oameni de afaceri interesaţi să investească în Zona Liberă Giurgiu. După schimbarea Guvernului, nu vreau să fac o declaraţie politică, dar a scăzut frecvenţa vizitelor oamenilor de afaceri. În afară de un contract mare cu firma Henson Investement din Italia, care a cumpărat o parte din ICMUG (Întreprinderea de Construcţii Maşini şi Utilaje
Grele, n.r.), alt contract nu am încheiat”, a spus Toma, în conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, Henson Investement se ocupă cu construcţii metalice şi ţevi sudate. Investitorii se ocupă în prezent cu reabilitarea halelor industriale din incinta ICMUG, iar în septembrie vor începe activitatea propriu-zisă. Italienii vor crea la Giurgiu, circa 250 de locuri de muncă.

Directorul Zonei Libere Giurgiu a vorbit vineri şi despre cazul unei firme care a cumpărat teren în Zonă, dar nu poate continua investiţia din lipsă de fonduri. "Avem încheiat un contract de concesiune teren cu o firmă româno-spaniolă şi până la această dată nu au început lucrările de amenajare
a terenului. Dacă nu încep lucrările, s-ar putea să fie nevoiţi să abandoneze investiţia, au dificultăţi de angajare
a creditului pentru afacere. Firma se ocupă cu producerea materialelor de construcţii”.

Toma a precizat, însă, că în prezent, atenţia conducerii Zonei Libere Giurgiu este canalizată şi asupra dezvoltării cheului. „În ceea ce priveşte dezvoltarea cheului, la acest moment suntem în tranziţie, am intrat într-un parteneriat cu terminalul de containere pentru activitatea de operare la cheu a cerealelor. Curând vor începe încărcările şi descărcările de cereale, ceea ce este o veste bună şi pentru agricultorii din Giurgiu pentru că îşi vor putea valorifica produsele”.

Directorul Zonei Libere Giurgiu a mai declarat că societatea are la dispoziţie pentru investitori circa 12-13 hectare de teren, cu parcele de diverse dimensiuni.

„De asemenea, mai avem 40 hectare teren cu pădure nepreluat de la Direcţia Silvică. Există condiţii foarte grele de schimbare a terenului. La un hectar de teren trebuie dat minimum 3-5 hectare teren împădurit, ar trebui să dăm vreo 150 ha teren cu pădure, n-avem această posibilitate, continuăm demersurile cu Guvernul pentru o excepţie de la lege, având în vedere interesul naţional şi chiar internaţional pe care îl prezintă Zona Liberă Giurgiu”, a încheiat Toma.

Conflictul armat, tot mai aproape în Fâşia Gaza

sraelul şi-a activat de ieri noapte toate canalele diplomatice aflate la dispoziţia sa, pentru a obţine suportul internaţional necesar în vederea unei intervenţii armate în Fâşia Gaza, teritoriu controlat de gruparea paramilitară Hamas.

Ministrul israelian de externe Tzipi Livni a trimis instrucţiuni oficialilor diplomatici ai ţării aflaţi în misiuni externe, cerându-le acestora să depună toate eforturile necesare pe lângă statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU, dar şi pe lângă alte state europene importante, în încercarea de a le convinge de oportunitatea unei intervenţii militare urgente în Fâşia Gaza.

Responsabilul politic le-a solicitat delegaţilor israelini de la ONU să înainteze o plângere oficială către secretarul general al organizaţiei, Ban
Ki Moon, care să sublinieze cât se poate de clar că statul Israel nu va rămâne pasiv în faţa agresiunii Hamas şi va face totul pentru a-şi proteja cetăţenii. După ce vineri, 19 decembrie, acordul de încetare a focului dintre Israel şi Hamas a expirat, mai multe rachete au traversat graniţa dinspre Gaza spre Israel, stârnind reacţia violentă a responsabililor evrei.

"Vrem să vedem Hamas la pământ"
Un semn al relaţiilor tot mai încordate din zonă este şi declaraţia de ieri a lui Livni, conform căreia alegerea ei ca premier la alegerile din februarie va avea ca efect “sfârşitul dominaţiei Hamas în Fâşia Gaza”. “Statul Israel şi guvernul pe care îl voi conduce, în caz că voi fi aleasă, vor avea ca obiectiv strategic fundamental scufundarea regimului Hamas, utilizând toate mijloacele
militare, economice şi diplomatice posibile”, a declarat actualul ministru de externe, conform cotidianului Haaretz.

Tot ieri, ministrul apărării Ehud Barak a anunţat că a ordonat forţelor armate pregătirea unei ofensive majore, precizând că “toţi vrem să vedem Hamas la pământ”.

“De trei ani auzim de operaţiuni militare majore şi nimic nu s-a întâmplat”, a replicat Mahmud Zahar, important oficial Hamas. “Israelul se joacă cu focul, precum un copil
care fumează prima
sa ţigară, tuşeşte şi se îneacă, pentru a renunţa în final de bunăvoie”, a continuat să inflameze spiritele Zahar.