Astra Sport Bets

Astra Sport Bets - Pariuri Sportive de calitate

Bet365

Conducerea ÎCCJ a discutat cu reprezentanţii MFP, după câştigarea procesului pentru sporuri

Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, a încercat, vineri, să ajungă la un acord cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în urma deciziei de joi a Curţii de Apel, care a anulat adresa MFP de sistare a sporului de 50%, însă fără niciun rezultat.

Lidia Bărbulescu a declarat vineri, pentru NewsIn, că s-a întâlnit cu reprezentanţii MFP, deoarece decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB), de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres, este executorie. Astfel, judecătorii instanţei supreme ar trebui să-şi primească salariile cu sporul de 50% inclus, a precizat vicepreşedintele Înaltei Curţi.

Nu s-a ajuns, însă, la o decizia comună, astfel încât, în cursul săptămânii viitoare, la nivelul instanţei supreme se va lua o decizie privind salariile. Lidia Bărbulescu a explicat, pentru NewsIn, că există două variante. Fie se menţine politica de a nu folosi linia de credit
fără sporurile suspendate, fie se va accepta plata salariilor fără sporul de 50%.

Vicepreşedintele ÎCCJ a declarat, de asemenea, pentru NewsIn, că nu există fonduri pentru plata primelor de vacanţă, astfel încât acestea nu se vor acorda pe 2009, cu excepţia cazului în care situaţia se va schimba până la sfârşitul anului.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Decizia de joi poate fi atacată cu recurs.

Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaţilor fără aceste sporuri.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva adresei 294512/07.2009, privind drepturile salariile, emisă de Ministerul Finanţelor Publice. Surse din magistratură au declarat că angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au primit miercuri salariile, după ce conducerea acestei instanţe a refuzat să folosească linia de credit fără sporurile suspendate.

Ministerul Finanţelor a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa tăierea a 65 de procente până la sfârşitul anului din salariile angajaţilor ÎCCJ, respectiv sporul de stres de 50% şi cel de confidenţialitate, urmând ca sumele restante să fie reeşalonate, potrivit OUG 71 din iunie, spun surse din magistratură.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, a declarat, miercuri, pentru NewsIn, că nu sunt bani
pentru plata salariilor angajaţilor instituţiei, el afirmând că discută cu ministrul Finanţelor prin corespondenţă despre această problemă. Angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost anunţaţi că s-ar putea să nu îşi ia salariile, pentru că nu mai sunt bani, au declarat unii dintre aceştia pentru NewsIn, preşedintele ÎCCJ afirmând că i-a trimis ministrului Finanţelor o adresă cu privire la aceste salarii.

Guvernul a adoptat, în iunie, o ordonanţă de urgenţă care eşalonează pentru 2010-2012 plata sporurilor sau altor drepturi salariale obţinute în instanţă, a anunţat Ministerul Justiţiei, după ce OUG din 2008 care prevedea eşalonarea acestora a fost declarată neconstituţională. Potrivit OUG, hotărârile judecătoreşti titluri executorii vor fi plătite în trei tranşe, respectiv în anul 2010 se va plăti 34% din valoarea titlului executoriu, în anul 2011 se va plăti 33% din valoarea titlului executoriu, iar în anul 2012 rămâne de achitat 33% din valoarea titlului executoriu.

AIE estimează că cererea pentru petrol va creşte în 2010, după ce economia va ieşi din recesiune

Agenţia Internaţională pentru Energie
(AIE) se aşteaptă ca cererea globală pentru petrol să crească în 2010, după ce a scăzut la un nivel ce nu a mai fost înregistrat de la începutul anilor ’80, în contextul în care economia
mondială va ieşi din recesiune, scrie Bloomberg.

Astfel, consumul mondial de petrol ar trebui să urce cu 1,4 milioane barili/zi, sau 1,7%, la 85,2 milioane barili/zi, în 2010. Creşterea cererii va veni din partea economiilor emergente din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Preţul petrolului a crescut cu 34% în 2009, datorită speranţelor că măsurile de stimulare a economiei vor scoate economia din cea mai gravă recesiune înregistrată în ultimii 60 de ani.

Livrările de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol va creşte cu 410.000 barili/zi, la 51,2 milioane barili/zi, în 2010. AIE arată că statele membre OPEC vor trebui să livreze 27,1 milioane barili/zi în 2009 şi 27,4 milioane barili/zi anul viitor.

OPEC a revizuit miercuri în scădere previziunile privind cererea mondială de petrol pe termen mediu şi lung, pe fondul crizei economice, conform raportului pe 2009.

Raportul cartelului mai precizează că în statele OCDE care au intrat în recesiune şi nu vor reveni pe creştere înainte de 2012, cererea va continua să scadă până în 2010, urmând a stagna până în 2013, cel puţin.

În schimb, în statele în curs de dezvoltare, cererea va creşte pe termen lung cu o cantitate de 23 milioane barili pe zi în perioada 2008-2030, pentru a atinge un nivel de 56 milioane barili pe zi.

Conform estimărilor OPEC, până în 2030 vor exista 87 de automobile pe mia de locuitori în statele în curs de dezvoltare, comparativ cu 530 de automobile pe mia de locuitori în statele membre OCDE.

Vineri, preţul petrolului a scăzut vineri la bursele asiatice, sub nivelul de 61 dolari pe baril, după ce căzuse joi, la New York, sub pragul de 60 de dolari pe baril, pentru prima
dată în ultimele două luni.

Finanţele s-au angajat la EcoFin să ia măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit pe 2009

Autorităţile române au susţinut, în cadrul Consiliului EcoFin, că şi-au atins ţinta de deficit pentru primul semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).

"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune
acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.

România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".

La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.

Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.

El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.

Shell devine principala companie a lumii din punct de vedere al veniturilor

Compania
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.

Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.

Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.

Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.

Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.

Noul imperiu
industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.

În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.

Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.

În schimb ExxonMobil deţine în continuare recordul mondial de rentabilitate, prin profitul de 45,2 miliarde dolari obţinut în 2008, urmat de gazprom şi Royal Dutch Shell.

Finanţele s-au angajat la EcoFin să ia măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit pe 2009

Autorităţile române au susţinut, în cadrul Consiliului EcoFin, că şi-au atins ţinta de deficit pentru primul
semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).

"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.

România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".

La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri
, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.

Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.

El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.

Shell devine principala companie a lumii din punct de vedere al veniturilor

Compania
petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell a detronat grupurile ExxonMobil şi Wal-Mart, ocupând prima poziţie în clasamentul Forbes Fortune 500, cu o cifră de afaceri
de 458,3 miliarde dolari în 2008, relatează Les Echos.

Pe fondul creşterii preţului la petrol, grupurile petroliere domină clasamentul Forbes 500, din cauza scăderii veniturilor băncilor şi industriei manufacturiere tradiţionale.

Numărul firmelor
americane din clasamentul Forbes 500 s-a redus la 140, cel mai mic nivel de la începerea redactării acestui clasament, publicat de revista Forbes din 1995.

Gigantul retailer Wal-Mart rămâne în continuare cel mai mare angajator
mondial, cu 2,1 milioane salariaţi, depăşind grupul chinez National Petroleum, cu 1,61 milioane angajaţi, precum şi companiile State Grid, US Postal Service şi Chinopec.

Însă în ciuda unor venituri suplimentare de 30 miliarde dolari, Wal-Mart a fost retrogradat pe locul trei al clasamentului Fortune 500.

Noul imperiu industrial ascendent al lumii este China, care intră pentru prima dată în primi zece, cu grupul petrolier Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.) pe locul nouă, în faţa grupului Toyota.

În total, China are 37 de companii în clasamentul Forbes, faţă de cele 68 ale Japoniei. Beneficiind de intrarea a nouă noi companii în 2008, China începe să conteste poziţiile Franţei (cu 40 de companii) şi Germaniei (cu 39 de companii) în clasamentul giganţilor economici mondiali.

Printre marile companii americane grav afectate de criza financiară se numără AIG, Freddie Mac şi Lehman Brothers. AIG deţine tristul record de a fi compania cu cele mai mari pierderi în 2008, de 99 miliarde dolari, urmând companiile Fannie Mae, Freddie Mac, General Motors, Citigroup şi Merrill Lynch.

LeasePlan estimează că piaţa românească de leasing operaţional va creşte cu 25% în acest an

Filiala din România a companiei olandeze de leasing operaţional LeasePlan Corporation estimează o creştere de 25% a pieţei româneşti de leasing operaţional în 2009, până la circa 25.000 de vehicule
, a declarat pentru NewsIn directorul general al LeasePlan România, Bogdan Apahidean.

La sfârşitul lui 2008, firmele de leasing operaţional administrau circa 20.000 de autovehicule.

"Piaţa românească de leasing
operaţional are potenţial important de creştere, chiar şi într-o perioadă de criză, deoarece este subdezvoltată comparativ cu alte ţări din Europa de vest, reprezentând numai 3-4% din total
piaţă de leasing", a afirmat Apahidean.

El a menţionat că, pe pieţele din Europa de Vest, piaţa de leasing operaţional are o pondere de peste 20%.

Şeful LeasePlan România a subliniat că leasingul opraţional oferă soluţii companiilor pentru reducerea costurilor cu administrarea flotei, fiind indicat pe timp de criză.

Leaseplan avea 2.000 de maşini în administrare
la jumătatea acestui an

"Estimăm 2.000 de maşini în administrare la jumătatea acestui an şi active de circa 17 milioane euro. Pentru finalul lui 2009, mizăm pe o cifră afaceri de 10 milioane euro si active de 25 milioane euro", a precizat Apahidean.

LeasePlan estimează că va administra 2.500 de maşini la sfârşitul anului, în prezent compania având 110 clienţi.

La sfârşitul anului trecut, LeasePlan administra 1.350 de maşini, avea o cifră afaceri de 2,6 milioane euro şi active de 11,6 milioane euro.

Rompetrol ieftineşte carburanţii

Rompetrol a anunţat că va reduce începând de luni, cu doi bani
pe litru preţul benzinei şi cu trei bani pe cel al motorinei. Este a doua scădere de preţ, din ultima săptămână.

Astfel, benzinele Efix 95 şi Alto 101 vor costa
3,88 lei pe litru, respectiv 4,49 lei pe litru, în timp
ce motorinele Efix şi Alto 55 vor fi comercializate la preţul de 3,69 lei litru şi 3,98 lei pe litru.

Şi Petrom a redus, de două ori, preţul carburanţilor în ultima săptămână.

Leul continuă să se aprecieze uşor, până la un curs de referinţă de 4,2138 lei/euro

Banca
centrală a afişat, vineri, un curs de referinţă de 4,2138 lei
/euro, cu numai 0,03% mai scăzut decât cel de miercuri, în condiţiile în care, pe piaţa interbancară, cursul leului a oscilat în jurul nivelului de 4,2150 lei/euro, într-un interval foarte restrâns.

Miercuri, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2152 lei/euro.

Pentru dolar, BNR a afişat un curs de referinţă de 3,0334 lei/dolar, cu aproape 2 bani
(0,65%) mai ridicat decât cel de miercuri, de 3,0138 lei/dolar

FM Logistic estimează pentru 2010 o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 15-20%

Filiala locală a companiei de transport şi logistică FM Logistic estimează pentru anul viitor o creştere a cifrei de afaceri în lei cu aproximativ 15-20%, a declarat directorul general al companiei
, Sylvain Cotin.

Acesta a precizat că pentru acest an estimează o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro, la un curs al euro de patru lei, ceea ce înseamnă o cifră de afaceri
exprimată în lei de aproximativ 64 milioane lei. Această valoare reprezintă o stagnare faţă de afacerile înregistrate în anul precedent.

"Pentru acest an noi estimăm o cifră de afaceri de aproximativ 18 milioane euro. Comparativ cu anul trecut reprezintă o stagnare a afacerilor în euro, însă datorită evoluţiei cursului, am putea înregistra o creştere de 11-12% a cifrei de afaceri exprimată în lei", a precizat Cotin.

Oficialul companiei a mai declarat că în prima jumătate a anului cel mai bine a mers partea de transport
, care la finalul anului ar putea aduce un plus
al afacerii de aproximativ un milion de euro.

Investiţiile realizate anul trecut în România ale FM Logistric s-au ridicat la aproximativ 15-20 milioane euro. În acest an, compania a finalizat la Timişoare două module dintr-un depozit
care va avea aproximativ 86.000 metri pătraţi şi intenţionează să înceapă în 2010 construcţia unui depozit la Petreşti, care se va întinde pe circa 110.000 metri pătraţi.

"Dacă vom semna un contract cu un important jucător din retail vom începe construcţia depozitului de la Petreşti în aprilie 2010, iar dacă întelegerea nu se va concretiza, lucrările vor putea demara în luna decembrie a anului viitor", a adăugat Cotin.