Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va oferi băncii ungare OTP Bank un împrumut subordonat de 200 milioane euro şi va cumpăra acţiuni în cadrul băncii, în valoare de alte 20 milioane euro, potrivit unui articol publicat de Portfolio.hu.
Facilitatea de credit
este extinsă în termeni comerciali şi va fi disponibilă pe o perioadă de şase luni.
"Creditul subordonat acordat de BERD va întări capitalizarea deja solidă a OTP Bank şi va susţine extinderea operaţiunilor bancare interne ale OTP, dar şi activităţile din alte state est-europene", a anunţat OTP într-un comunicat.
Fiind prezentă în nouă ţări din regiune, OTP Bank este o jucătoare importantă atât în sectorul bancar din Ungaria, cât şi în ţările în care subsidiarele OTP sunt printre primele zece bănci, inclusiv Ucraina, Bulgaria, Croaţia şi Muntenegru.
"Tranzacţia va consolida capitalizarea OTP Bank şi va contribui la creşterea încrederii în sectorul bancar din Ungaria şi din regiune", a declarat directorul BERD, Peter Reiniger.
Prin împrumut, "OTP îşi poate extinde activitatea
de creditare în Ungaria şi la nivel de grup, în timp ce BERD şi-a dovedit din nou
angajamentul faţă de regiune", a declarat directorul financiar
OTP, Laszlo Urban.
Prin cumpărarea de acţiuni, BERD îşi va majora participaţia în cadrul OTP de la 1,5% la circa 2%.
Investiţia BERD face parte dintr-un program realizat împreună cu Banca
Mondială şi cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), ce prevede acordarea unui ajutor de 24,5 miliarde euro sectoarelor bancare din regiunem şi susţinerea creditării afectate de criză.
De la începerea operaţiunilor în Ungaria, BERD a investit peste 2,5 miliarde euro în peste 100 proiecte în infrastructură, energie şi în sectorul financiar.
Ministerul Economiei
a amânat acordarea primelor de vacanţă, începând de joi, 9 iulie, după ce până acum a plătit a şaptea parte din suma alocată pentru acestea, potrivit datelor transmise de minister, la solicitarea agenţiei NewsIn.
"Pentru primele de vacanţă pe anul 2009, bugetul Ministerului Economiei are alocată suma de 912.000 lei. Din aceasta, până la 30 iunie 2009, s-au plătit 129.538 lei. În ceea ce priveşte primele de vacanţă, decizia Ministrului Economiei este ca, începând cu 9 iulie 2009, acordarea acestora să fie amânată", potrivit datelor ministerului.
Şi Ministerul Agriculturii suspendă începând cu luna iulie acordarea primelor de vacanţă ce trebuiau alocate funcţionarilor publici din cadrul ministerului din cauza necesităţii finaciare de susţinere a agriculturii într-un an de criză, a declarat pentru NewsIn, Miron Moldovan.
"Ministerul Agriculturii trebuie să ia această măsură ţinând cont de contrângerile bugetare şi de necesităţile financiare
de susţinere a agriculturii într-un an de criză ca acesta şi suspendă, deocamdată, plata primelor de vacanţă", a declarat secretarul general al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Miron Moldovan.
Potrivit acestuia, circa 12.500 de funţionari publici, salariaţi din aparatul propriu şi din structurile ministerului, au dreptul la o primă de vacanţă, în medie, de circa 1.000-1.500 lei.
"S-au acordat prime
, însă nu foarte mulţi şi-au luat concediu până în prezent. Cei mai mulţi şi-ar fi luat începând cu luna iulie", a adăugat Moldovan.
Ministrul dezvoltării rurale şi locuinţei, Vasile Blaga, a declarat miercuri pentru NewsIn că a suspendat plata primelor de vacanţă în acest an, dar ar putea fi obligat să le achite la finalul anului prin decizii ale instanţei. Acesta a precizat că în decembrie 2008, în urma unor hotărâri judecătoreşti, ministerul a fost obligat să achite integral angajaţilor primele de vacanţă aferente anilor 2001-2008.
De asemenea, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri
(MIMMCMA) a achitat aproximativ 1,5 milioane de lei pentru primele de vacanţă, din totalul
de 3,2 miloane de lei disponibili pentru 2009, însă de miercuri (8 iulie - n.r) a sistat plata acestora.
a amânat acordarea primelor de vacanţă, începând de joi, 9 iulie, după ce până acum a plătit a şaptea parte din suma alocată pentru acestea, potrivit datelor transmise de minister, la solicitarea agenţiei NewsIn.
"Pentru primele de vacanţă pe anul 2009, bugetul Ministerului Economiei are alocată suma de 912.000 lei. Din aceasta, până la 30 iunie 2009, s-au plătit 129.538 lei. În ceea ce priveşte primele de vacanţă, decizia Ministrului Economiei este ca, începând cu 9 iulie 2009, acordarea acestora să fie amânată", potrivit datelor ministerului.
Şi Ministerul Agriculturii suspendă începând cu luna iulie acordarea primelor de vacanţă ce trebuiau alocate funcţionarilor publici din cadrul ministerului din cauza necesităţii finaciare de susţinere a agriculturii într-un an de criză, a declarat pentru NewsIn, Miron Moldovan.
"Ministerul Agriculturii trebuie să ia această măsură ţinând cont de contrângerile bugetare şi de necesităţile financiare
de susţinere a agriculturii într-un an de criză ca acesta şi suspendă, deocamdată, plata primelor de vacanţă", a declarat secretarul general al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Miron Moldovan.
Potrivit acestuia, circa 12.500 de funţionari publici, salariaţi din aparatul propriu şi din structurile ministerului, au dreptul la o primă de vacanţă, în medie, de circa 1.000-1.500 lei.
"S-au acordat prime
, însă nu foarte mulţi şi-au luat concediu până în prezent. Cei mai mulţi şi-ar fi luat începând cu luna iulie", a adăugat Moldovan.
Ministrul dezvoltării rurale şi locuinţei, Vasile Blaga, a declarat miercuri pentru NewsIn că a suspendat plata primelor de vacanţă în acest an, dar ar putea fi obligat să le achite la finalul anului prin decizii ale instanţei. Acesta a precizat că în decembrie 2008, în urma unor hotărâri judecătoreşti, ministerul a fost obligat să achite integral angajaţilor primele de vacanţă aferente anilor 2001-2008.
De asemenea, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri
(MIMMCMA) a achitat aproximativ 1,5 milioane de lei pentru primele de vacanţă, din totalul
de 3,2 miloane de lei disponibili pentru 2009, însă de miercuri (8 iulie - n.r) a sistat plata acestora.
Două grupuri de 30,30MW de la hidrocentrala Movileni vor fi puse în funcţiune la sfârşitul anului, cu câteva luni întârziere, în funcţie de realizarea LEA 110 kV în Staţia Tecuci, potrivit datelor transmise de Hidroelectrica, la solicitarea Agenţiei NewsIn.
"La CHE Movileni, există 4 grupuri în centrală, dintre care două grupuri mici cu puterea instalată de 1,8 MW fiecare au fost puse în funcţiune la data de 30 octombrie 2008. Totodată, două grupuri mari cu puterea instalată de 15,15 MW fiecare, însumând o putere de 30,30 MW. Punerea în functiunea a acestora este condiţionată de realizarea LEA 110 kV în Staţia Tecuci. Lucrările sunt în curs de execuţie, finalizarea acestora fiind prevăzută pentru trimestrul al III-lea din 2009. Astfel, în condiţiile punerii în funcţiune a LEA 110 kv, va fi posibilă punerea în funcţiune a grupurilor mari în trimestrul al IV-lea din 2009", spun reprezentanţii Hidroelectrica.
Potrivit acestora, costul
lucrărilor pentru CHE Movileni, de la începutul acestora, în anul 1990, şi până la 1 aprilie 2009, este de 502,963 milioane lei.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Compania este deţinută de statul român, prin Ministerul Economiei
. Compania are peste 5.000 angajaţi.
Hidroelectrica a acoperit anul trecut 26% din producţia de energie
electrică a ţării şi foloseşte sursele regenerabile. Compania
administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
"La CHE Movileni, există 4 grupuri în centrală, dintre care două grupuri mici cu puterea instalată de 1,8 MW fiecare au fost puse în funcţiune la data de 30 octombrie 2008. Totodată, două grupuri mari cu puterea instalată de 15,15 MW fiecare, însumând o putere de 30,30 MW. Punerea în functiunea a acestora este condiţionată de realizarea LEA 110 kV în Staţia Tecuci. Lucrările sunt în curs de execuţie, finalizarea acestora fiind prevăzută pentru trimestrul al III-lea din 2009. Astfel, în condiţiile punerii în funcţiune a LEA 110 kv, va fi posibilă punerea în funcţiune a grupurilor mari în trimestrul al IV-lea din 2009", spun reprezentanţii Hidroelectrica.
Potrivit acestora, costul
lucrărilor pentru CHE Movileni, de la începutul acestora, în anul 1990, şi până la 1 aprilie 2009, este de 502,963 milioane lei.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Compania este deţinută de statul român, prin Ministerul Economiei
. Compania are peste 5.000 angajaţi.
Hidroelectrica a acoperit anul trecut 26% din producţia de energie
electrică a ţării şi foloseşte sursele regenerabile. Compania
administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a restricţionat pentru o perioadă de două luni activitatea
casei de brokeraj Valahia Capital Bucureşti, deoarece fondurile proprii au scăzut sub nivelul minim reglementat, de 125.000 euro, necesar derulării activităţii.
Astfel, în următoarele două luni, Valahia Capital nu va mai putea presta servicii de investiţii financiare
care depăşesc suma de 50.000 euro, în vederea încadrării în limitele fondurilor proprii necesare activităţii desfăşurate, potrivit unui buletin de activitate publicat de CNVM.
În urma deciziei, Valahia Capital nu va mai putea face plasamente fără un angajament ferm şi nu va mai putea intermedia sau realiza în nume propriu tranzacţii cu instrumente derivate.
Totodată, casa
de brokeraj nu va mai putea deţine fonduri sau instrumente financiare aparţinând investitorilor, fiind obligată să le transfere în termen de o lună de la intrarea în vigoare a ordonanţei CNVM.
În schimb, restul activităţilor şi serviciilor - care includ preluarea şi introducerea ordinelor pentru clienţi, administrarea
portofoliilor sau consultanţa de investiţii - nu vor fi restricţionate.
În topul intermediarilor de la Bursa de Valori Bucureşti, Valahia Capital figurează printre utimele locuri, având tranzacţii intermediate de 2,63 milioane lei în prima
jumătate a acestui an. Compania a fost autorizată de CNVM în anul 2007.
casei de brokeraj Valahia Capital Bucureşti, deoarece fondurile proprii au scăzut sub nivelul minim reglementat, de 125.000 euro, necesar derulării activităţii.
Astfel, în următoarele două luni, Valahia Capital nu va mai putea presta servicii de investiţii financiare
care depăşesc suma de 50.000 euro, în vederea încadrării în limitele fondurilor proprii necesare activităţii desfăşurate, potrivit unui buletin de activitate publicat de CNVM.
În urma deciziei, Valahia Capital nu va mai putea face plasamente fără un angajament ferm şi nu va mai putea intermedia sau realiza în nume propriu tranzacţii cu instrumente derivate.
Totodată, casa
de brokeraj nu va mai putea deţine fonduri sau instrumente financiare aparţinând investitorilor, fiind obligată să le transfere în termen de o lună de la intrarea în vigoare a ordonanţei CNVM.
În schimb, restul activităţilor şi serviciilor - care includ preluarea şi introducerea ordinelor pentru clienţi, administrarea
portofoliilor sau consultanţa de investiţii - nu vor fi restricţionate.
În topul intermediarilor de la Bursa de Valori Bucureşti, Valahia Capital figurează printre utimele locuri, având tranzacţii intermediate de 2,63 milioane lei în prima
jumătate a acestui an. Compania a fost autorizată de CNVM în anul 2007.
Rata
anuală a inflaţiei a coborât, în iunie, la 5,86%, în conformitate cu estimările, de la 5,95% în mai, pe fondul ieftinirii alimentelor şi creşterii temperate a preţurilor la mărfuri nealimentare şi servicii, potrivit datelor publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
Un nivel atât de scăzut al ratei anuale a inflaţiei nu a mai fost atins din august 2007, când indicele anual al preţurilor de consum a fost de 4,96%.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, faţă de luna anterioară, preţurile de consum au crescut, în iunie, cu 0,2%. Preţurile mărfurilor alimentare
au scăzut cu 0,18%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,42%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,43%.
De la începutul acestui an, în coşul de consum al românilor, pe baza căruia Institutul calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,58%, mărfurile nealimentare de 44,05%, iar serviciile cântăresc 18,37%.
Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate, în iunie, la cartofi (6,11%) şi fructe proaspete (4,40%), însă cele mai multe produse alimentare s-au scumpit nesemnificativ, ori s-au ieftinit, potrivit INS.
Pe partea de mărfuri nealimentare, preţul la autoturisme şi piese de schimb a crescut în iunie, cu 0,31%, preţul gazelor a stagnat, la fel şi cel al energiei electrice şi termice. În schimb, combustibilii s-au scumpit cu 2,14%, iar tutunul cu 0,10%.
La servicii, chiriile au scăzut, în medie, cu 0,07% în iunie, dar au urcat cu 2,69% de la începutul acestui an. Transportul
aerian s-a scumpit cu 1,60%, iar abonamentul telefonic cu 1,08%, ultimele fiind influenţate de deprecierea leului faţă de mai.
anuală a inflaţiei a coborât, în iunie, la 5,86%, în conformitate cu estimările, de la 5,95% în mai, pe fondul ieftinirii alimentelor şi creşterii temperate a preţurilor la mărfuri nealimentare şi servicii, potrivit datelor publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
Un nivel atât de scăzut al ratei anuale a inflaţiei nu a mai fost atins din august 2007, când indicele anual al preţurilor de consum a fost de 4,96%.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, faţă de luna anterioară, preţurile de consum au crescut, în iunie, cu 0,2%. Preţurile mărfurilor alimentare
au scăzut cu 0,18%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,42%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,43%.
De la începutul acestui an, în coşul de consum al românilor, pe baza căruia Institutul calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,58%, mărfurile nealimentare de 44,05%, iar serviciile cântăresc 18,37%.
Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate, în iunie, la cartofi (6,11%) şi fructe proaspete (4,40%), însă cele mai multe produse alimentare s-au scumpit nesemnificativ, ori s-au ieftinit, potrivit INS.
Pe partea de mărfuri nealimentare, preţul la autoturisme şi piese de schimb a crescut în iunie, cu 0,31%, preţul gazelor a stagnat, la fel şi cel al energiei electrice şi termice. În schimb, combustibilii s-au scumpit cu 2,14%, iar tutunul cu 0,10%.
La servicii, chiriile au scăzut, în medie, cu 0,07% în iunie, dar au urcat cu 2,69% de la începutul acestui an. Transportul
aerian s-a scumpit cu 1,60%, iar abonamentul telefonic cu 1,08%, ultimele fiind influenţate de deprecierea leului faţă de mai.
Din această lună, băncile recalculează dobânzile la credite
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
Din această lună, băncile recalculează dobânzile la credite
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
Din această lună, băncile recalculează dobânzile la credite
. Şi pentru că dobânzile de referinţă, atât cea pentru lei, cât şi cea pentru euro, sunt mai mici decât la începutul anului, costurile împrumuturilor scad.
BCR a redus
dobânzile la creditele
în lei, pentru persoane fizice, cu până la 3,25 puncte procentuale.
Raiffeisen şi CEC Bank au tăiat 4 puncte procentuale din dobânzile creditelor în lei, iar la împrumuturile în euro dobânzile au scăzut în medie cu 0,5 procente.
Alpha Bank şi GE Money au redus dobânda la împrumuturile în moneda unică europeană cu 0.88 puncte procentuale.
Unicredit Ţiriac Bank a scăzut dobânzile la Creditul pentru Orice cu până la 4,8 puncte procentuale.
Intesa Sanpaolo Bank a diminuat dobânzile cu până la 4 puncte procentuale pentru creditele de nevoi personale în lei.
În aceste condiţii cele mai ieftine
credite de pe piaţă au o dobândă de 8 la sută pentru euro şi 13 la sută pentru lei. Faţă de începutul anului dobânda de referinţă pentru lei a scăzut cu 4 procente, iar pentru euro, cu un procent.
Cel puţin 10 state din Europa de Est discută cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe marginea unor pachete de finanţare externă, România, Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia dorind devansarea tranşelor sau majorarea fondurilor împrumutate, potrivit ziarului german Handelsblatt. În replică, premierul Emil Boc spune că Guvernul nu intenţionează să solicite FMI majorarea fondurilor împrumutate.
De asemenea, primul-ministru susţine că Executivul nu intenţionează nici să modifice indicatorii macroeconomici stabiliţi în primăvară, în condiţiile în care evoluţia economiei în primul
semestru va fi analizată după 15-20 iulie, când vor fi primite date oficiale.
"În politica economică nu s-a schimbat nimic de ieri până azi, tot ce a fost valabil ieri este valabil şi astăzi. Aşteptăm evaluarea
oficială a economiei la şase luni şi vom face o analiză la sânge. Deocamdată nu avem în vedere majorarea cotei unice de impozitare şi a TVA sau modificarea indicatorilor macroeconomici", a spus Boc.
Alte împrumuturi
Potrivit Handlesblatt, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia se numără printre statele care au cerut ajutorul Fondului, iar Ucraina, Serbia, România, Belarus şi Letonia doresc să încaseze mai rapid
tranşele sau să obţină majorarea împrumuturilor deja aprobate.
Publicaţia citează surse apropiate FMI, care susţin că şefii instituţiei sprijină aceste noi acorduri, în contextul impactului crizei financiare
în regiune.
De asemenea, primul-ministru susţine că Executivul nu intenţionează nici să modifice indicatorii macroeconomici stabiliţi în primăvară, în condiţiile în care evoluţia economiei în primul
semestru va fi analizată după 15-20 iulie, când vor fi primite date oficiale.
"În politica economică nu s-a schimbat nimic de ieri până azi, tot ce a fost valabil ieri este valabil şi astăzi. Aşteptăm evaluarea
oficială a economiei la şase luni şi vom face o analiză la sânge. Deocamdată nu avem în vedere majorarea cotei unice de impozitare şi a TVA sau modificarea indicatorilor macroeconomici", a spus Boc.
Alte împrumuturi
Potrivit Handlesblatt, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia se numără printre statele care au cerut ajutorul Fondului, iar Ucraina, Serbia, România, Belarus şi Letonia doresc să încaseze mai rapid
tranşele sau să obţină majorarea împrumuturilor deja aprobate.
Publicaţia citează surse apropiate FMI, care susţin că şefii instituţiei sprijină aceste noi acorduri, în contextul impactului crizei financiare
în regiune.
Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, a încercat, vineri, să ajungă la un acord cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în urma deciziei de joi a Curţii de Apel, care a anulat adresa MFP de sistare a sporului de 50%, însă fără niciun rezultat.
Lidia Bărbulescu a declarat vineri, pentru NewsIn, că s-a întâlnit cu reprezentanţii MFP, deoarece decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB), de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres, este executorie. Astfel, judecătorii instanţei supreme ar trebui să-şi primească salariile cu sporul de 50% inclus, a precizat vicepreşedintele Înaltei Curţi.
Nu s-a ajuns, însă, la o decizia comună, astfel încât, în cursul săptămânii viitoare, la nivelul instanţei supreme se va lua o decizie privind salariile. Lidia Bărbulescu a explicat, pentru NewsIn, că există două variante. Fie se menţine politica de a nu folosi linia de credit
fără sporurile suspendate, fie se va accepta plata salariilor fără sporul de 50%.
Vicepreşedintele ÎCCJ a declarat, de asemenea, pentru NewsIn, că nu există fonduri pentru plata primelor de vacanţă, astfel încât acestea nu se vor acorda pe 2009, cu excepţia cazului în care situaţia se va schimba până la sfârşitul anului.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Decizia de joi poate fi atacată cu recurs.
Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva adresei 294512/07.2009, privind drepturile salariile, emisă de Ministerul Finanţelor Publice. Surse din magistratură au declarat că angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au primit miercuri salariile, după ce conducerea acestei instanţe a refuzat să folosească linia de credit fără sporurile suspendate.
Ministerul Finanţelor a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa tăierea a 65 de procente până la sfârşitul anului din salariile angajaţilor ÎCCJ, respectiv sporul de stres de 50% şi cel de confidenţialitate, urmând ca sumele restante să fie reeşalonate, potrivit OUG 71 din iunie, spun surse din magistratură.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, a declarat, miercuri, pentru NewsIn, că nu sunt bani
pentru plata salariilor angajaţilor instituţiei, el afirmând că discută cu ministrul Finanţelor prin corespondenţă despre această problemă. Angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost anunţaţi că s-ar putea să nu îşi ia salariile, pentru că nu mai sunt bani, au declarat unii dintre aceştia pentru NewsIn, preşedintele ÎCCJ afirmând că i-a trimis ministrului Finanţelor o adresă cu privire la aceste salarii.
Guvernul a adoptat, în iunie, o ordonanţă de urgenţă care eşalonează pentru 2010-2012 plata sporurilor sau altor drepturi salariale obţinute în instanţă, a anunţat Ministerul Justiţiei, după ce OUG din 2008 care prevedea eşalonarea acestora a fost declarată neconstituţională. Potrivit OUG, hotărârile judecătoreşti titluri executorii vor fi plătite în trei tranşe, respectiv în anul 2010 se va plăti 34% din valoarea titlului executoriu, în anul 2011 se va plăti 33% din valoarea titlului executoriu, iar în anul 2012 rămâne de achitat 33% din valoarea titlului executoriu.
Lidia Bărbulescu a declarat vineri, pentru NewsIn, că s-a întâlnit cu reprezentanţii MFP, deoarece decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB), de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres, este executorie. Astfel, judecătorii instanţei supreme ar trebui să-şi primească salariile cu sporul de 50% inclus, a precizat vicepreşedintele Înaltei Curţi.
Nu s-a ajuns, însă, la o decizia comună, astfel încât, în cursul săptămânii viitoare, la nivelul instanţei supreme se va lua o decizie privind salariile. Lidia Bărbulescu a explicat, pentru NewsIn, că există două variante. Fie se menţine politica de a nu folosi linia de credit
fără sporurile suspendate, fie se va accepta plata salariilor fără sporul de 50%.
Vicepreşedintele ÎCCJ a declarat, de asemenea, pentru NewsIn, că nu există fonduri pentru plata primelor de vacanţă, astfel încât acestea nu se vor acorda pe 2009, cu excepţia cazului în care situaţia se va schimba până la sfârşitul anului.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Decizia de joi poate fi atacată cu recurs.
Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva adresei 294512/07.2009, privind drepturile salariile, emisă de Ministerul Finanţelor Publice. Surse din magistratură au declarat că angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au primit miercuri salariile, după ce conducerea acestei instanţe a refuzat să folosească linia de credit fără sporurile suspendate.
Ministerul Finanţelor a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa tăierea a 65 de procente până la sfârşitul anului din salariile angajaţilor ÎCCJ, respectiv sporul de stres de 50% şi cel de confidenţialitate, urmând ca sumele restante să fie reeşalonate, potrivit OUG 71 din iunie, spun surse din magistratură.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, a declarat, miercuri, pentru NewsIn, că nu sunt bani
pentru plata salariilor angajaţilor instituţiei, el afirmând că discută cu ministrul Finanţelor prin corespondenţă despre această problemă. Angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost anunţaţi că s-ar putea să nu îşi ia salariile, pentru că nu mai sunt bani, au declarat unii dintre aceştia pentru NewsIn, preşedintele ÎCCJ afirmând că i-a trimis ministrului Finanţelor o adresă cu privire la aceste salarii.
Guvernul a adoptat, în iunie, o ordonanţă de urgenţă care eşalonează pentru 2010-2012 plata sporurilor sau altor drepturi salariale obţinute în instanţă, a anunţat Ministerul Justiţiei, după ce OUG din 2008 care prevedea eşalonarea acestora a fost declarată neconstituţională. Potrivit OUG, hotărârile judecătoreşti titluri executorii vor fi plătite în trei tranşe, respectiv în anul 2010 se va plăti 34% din valoarea titlului executoriu, în anul 2011 se va plăti 33% din valoarea titlului executoriu, iar în anul 2012 rămâne de achitat 33% din valoarea titlului executoriu.
Agenţia Internaţională pentru Energie
(AIE) se aşteaptă ca cererea globală pentru petrol să crească în 2010, după ce a scăzut la un nivel ce nu a mai fost înregistrat de la începutul anilor ’80, în contextul în care economia
mondială va ieşi din recesiune, scrie Bloomberg.
Astfel, consumul mondial de petrol ar trebui să urce cu 1,4 milioane barili/zi, sau 1,7%, la 85,2 milioane barili/zi, în 2010. Creşterea cererii va veni din partea economiilor emergente din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Preţul petrolului a crescut cu 34% în 2009, datorită speranţelor că măsurile de stimulare a economiei vor scoate economia din cea mai gravă recesiune înregistrată în ultimii 60 de ani.
Livrările de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol va creşte cu 410.000 barili/zi, la 51,2 milioane barili/zi, în 2010. AIE arată că statele membre OPEC vor trebui să livreze 27,1 milioane barili/zi în 2009 şi 27,4 milioane barili/zi anul viitor.
OPEC a revizuit miercuri în scădere previziunile privind cererea mondială de petrol pe termen mediu şi lung, pe fondul crizei economice, conform raportului pe 2009.
Raportul cartelului mai precizează că în statele OCDE care au intrat în recesiune şi nu vor reveni pe creştere înainte de 2012, cererea va continua să scadă până în 2010, urmând a stagna până în 2013, cel puţin.
În schimb, în statele în curs de dezvoltare, cererea va creşte pe termen lung cu o cantitate de 23 milioane barili pe zi în perioada 2008-2030, pentru a atinge un nivel de 56 milioane barili pe zi.
Conform estimărilor OPEC, până în 2030 vor exista 87 de automobile pe mia de locuitori în statele în curs de dezvoltare, comparativ cu 530 de automobile pe mia de locuitori în statele membre OCDE.
Vineri, preţul petrolului a scăzut vineri la bursele asiatice, sub nivelul de 61 dolari pe baril, după ce căzuse joi, la New York, sub pragul de 60 de dolari pe baril, pentru prima
dată în ultimele două luni.
(AIE) se aşteaptă ca cererea globală pentru petrol să crească în 2010, după ce a scăzut la un nivel ce nu a mai fost înregistrat de la începutul anilor ’80, în contextul în care economia
mondială va ieşi din recesiune, scrie Bloomberg.
Astfel, consumul mondial de petrol ar trebui să urce cu 1,4 milioane barili/zi, sau 1,7%, la 85,2 milioane barili/zi, în 2010. Creşterea cererii va veni din partea economiilor emergente din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Preţul petrolului a crescut cu 34% în 2009, datorită speranţelor că măsurile de stimulare a economiei vor scoate economia din cea mai gravă recesiune înregistrată în ultimii 60 de ani.
Livrările de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol va creşte cu 410.000 barili/zi, la 51,2 milioane barili/zi, în 2010. AIE arată că statele membre OPEC vor trebui să livreze 27,1 milioane barili/zi în 2009 şi 27,4 milioane barili/zi anul viitor.
OPEC a revizuit miercuri în scădere previziunile privind cererea mondială de petrol pe termen mediu şi lung, pe fondul crizei economice, conform raportului pe 2009.
Raportul cartelului mai precizează că în statele OCDE care au intrat în recesiune şi nu vor reveni pe creştere înainte de 2012, cererea va continua să scadă până în 2010, urmând a stagna până în 2013, cel puţin.
În schimb, în statele în curs de dezvoltare, cererea va creşte pe termen lung cu o cantitate de 23 milioane barili pe zi în perioada 2008-2030, pentru a atinge un nivel de 56 milioane barili pe zi.
Conform estimărilor OPEC, până în 2030 vor exista 87 de automobile pe mia de locuitori în statele în curs de dezvoltare, comparativ cu 530 de automobile pe mia de locuitori în statele membre OCDE.
Vineri, preţul petrolului a scăzut vineri la bursele asiatice, sub nivelul de 61 dolari pe baril, după ce căzuse joi, la New York, sub pragul de 60 de dolari pe baril, pentru prima
dată în ultimele două luni.
Autorităţile române au susţinut, în cadrul Consiliului EcoFin, că şi-au atins ţinta de deficit pentru primul semestru şi s-au angajat
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).
"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune
acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.
România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".
La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.
Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.
că vor lua măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie, pentru atingerea obiectivului convenit pentru întregul an 2009,a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice(MFP).
"Există însă riscul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări, ca prognozele care au stat la baza măsurilor prevăzute să nu se adeverească şi, în acest sens, România contează pe sprijinul Comisiei în a identifica împreună cele mai bune
acţiuni, dacă va fi necesar", se mai arată în comunicatul ministerului.
România, prin reprezentantul său la EcoFin, secretarul de stat din MFP, Cosmin Coman, s-a arătat de acord cu recomandările adresate de Consiliu, "având în vedere că acestea urmează aceeaşi linie cu cele agreate în cadrul pachetului de asistenţă financiară".
La aceeaşi reuniune, miniştrii de finanţe din UE au adoptat opiniile privind variantele revizuite ale programelor de convergenţă/stabilitate pentru România, Austria, Belgia, Slovenia şi Slovacia şi au adoptat concluziile privind reducerea prociclicităţii asupra pieţelor financiare, pe baza raportului Comitetului Economic şi Financiar. Prociclicitatea reprezintă tendinţa activităţii financiare
de a amplifica fluctuaţiile mediului de afaceri, care pot conduce sau contribui la instabilitate financiară.
Comisarul pentru economie şi afaceri monetare, Joaquin Almunia, declara marţi că EcoFin a deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
El a adăugat că EcoFin nu a primit nicio cerere de la autorităţile române de modificare a ţintelor de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Tot marţi, Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a stabilit data de 7 ianuarie 2010 ca termen limită până la care România, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia trebuie să ia măsuri de corectare a deficitelor bugetare, în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul
intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,51 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara în 2 iulie că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din produsul intern brut (PIB), potrivit primelor evaluări, sub ţinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
