Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Transilvania l-a ales, pe Horia Ciorcila, in functia de presedinte incepand cu data de 1 noiembrie 2002, ceea ce reprezinta sfarsitul perioadei de interimat asigurate de Roberto Marzanati, reprezentantul BERD. Potrivit unui comunicat al bancii transmis, joi, Roberto Marzanati a fost presedinte doar in perioada dintre cele doua Adunari Generale ale Actionarilor, din 25 martie pana la 3 septembrie. El va ramane membru al Consiliului si va fi ales prim-vicepresedinte.
n perioada 1-29 noiembrie, populatia va putea cumpara o noua transa de titluri de stat, cu scadenta la 90, respectiv 180 de zile. Acestea au valoarea nominala de un milion, cinci milioane, 10, 20, 50 milioane (100 milioane - doar pentru cele pe 90 de zile). Dobanzile sunt de 19% pe an - scadenta la 90 de zile, respectiv de 20% pe an - scadenta la 180 de zile. Noile emisiuni respecta "politica" din ultima perioada a Finantelor de reducere a dobanzilor si imprumut pe termen cat mai indepartat. Ultima emisiune de titluri cu scadenta la 90 de zile a avut loc in iunie, cu aceeasi dobanda de 19%. In schimb, emisiunea din 15 octombrie de titluri pe 180 de zile a oferit o dobanda anuala de 22%. Titlurile de stat pot fi cumparate, ca si pana acum, din trezoreriile teritoriale ale statului.
Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a imbunatatit, miercuri, de la "B plus" la "BB minus", calificativul acordat Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom, pentru datoria negarantata si pentru emisiunea de obligatiuni a acesteia, in valoare de 125 de milioane de euro, lansata anul trecut, informeaza un comunicat al agentiei. Fitch a reafirmat, cu aceasta ocazie, ratingul "B" pentru datoria pe termen scurt a companiei, mentionand ca toate calificativele sunt insotite de perspectiva stabila. Interventia asupra ratingului SNP Petrom are loc in contextul in care agentia de evaluare financiara a modificat, tot miercuri, si calificativele acordate Romaniei pentru datoria pe termen lung in valuta si moneda nationala, ca urmare a performantelor macroeconomice, a cresterii rezervelor internationale si a politicii fiscale de austeritate. Ratingul pentru datoriile pe termen lung in valuta ale tarii a fost majorat de la "B plus" la "BB minus", iar cel pentru imprumuturile pe termen lung in moneda nationala a fost imbunatatit de la "BB minus" la "BB". In acelasi timp, Fitch a confirmat calificativul "B" pentru datoriile pe termen scurt in valuta, iar perspectiva pentru ratingurile pe termen lung este stabila. SNP Petrom a realizat, in primele noua luni ale acestui an, un profit net de 1.487 miliarde de lei, cifra sa de afaceri scazand de la 53.583 miliarde de lei, in perioada corespunzatoare din 2001, la 50.993 miliarde de lei.
Piata extrabursiera RASDAQ are, incepand de marti, in urma aplicarii prevederilor regulamentului 2/2002 elaborat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), o noua structura, formata din trei categorii de tranzactionare - Categoria I, Categoria II si Categoria de baza, informeaza un comunicat al RASDAQ remis, marti, agentiei Mediafax. Astfel, la Categoria I vor fi tranzactionate titlurile a noua societati: Alprom Slatina, Ana-IMEP Pitesti, Electromagnetica Bucuresti, IPROEB Bistrita, Petrotub Roman, Romarta Bucuresti, Santierul Naval Braila, Severnav Drobeta-Turnu Severin si Socep Constanta. La Categoria II, vor fi listate actiunile a 23 de societati, printre ele numarandu-se Vrancart Adjud, Romportmet Galati, ASIROM Bucuresti, Automatica Bucuresti, ONT Carpati si Upetrom 1 Mai Ploiesti. Pentru a fi inclus in Categoria I, un emitent trebuie sa inregistreze profit in cel putin un exercitiu financiar din ultimele doua, sa aiba o cifra de afaceri de minimum noua milioane de euro si o valoare totala a activelor de peste 4,5 milioane euro. De asemenea, cel putin 15% din actiunile emitentilor listati la Categoria I trebuie sa se afle in posesia actionarilor nesemnificativi - actionari care detin sub 5% fiecare sau valoarea medie de piata a acestor actiuni sa fie de cel putin 150.000 de euro. O societate care doreste sa fie listata la Categoria I va trebui sa detina un capital social de un milion de euro, sau capitalizarea medie a pietei din ultimele doua trimestre sa atinga aceasta valoare. La Categoria II, vor fi listate societatile care au o cifra de afaceri de cel putin 2,5 milioane euro, titlurile emise sunt detinute in proportie de 10% de actionari nesemnificativi, iar capitalul social sau capitalizarea medie din ultimele doua trimestre depaseste jumatate de milion de euro. Potrivit regulamentului 2/2002 al CNVM, societatile listate la cele doua categorii vor fi obligate sa transmita pietei RASDAQ rapoarte curente, rapoarte anuale si semestriale, precum si trimestriale, acolo unde actionarii solicita acest gen de raportare.
In perioada sarbatorilor de iarna (lunile noiembrie, decembrie, ianuarie) si de primavara (lunile martie, aprilie, mai), Casa de Economii si Consemnatiuni acorda persoanelor fizice credite fara avans, pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata si autoturisme (inclusiv autoturisme second hand), chiar daca societatea comerciala vanzatoare nu are conventie incheiata cu CEC. Perioada de creditare pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata este cuprinsa intre 1 si 3 ani, iar pentru autoturisme - pana la 5 ani. Dobanda este fluctuanta pe toata perioada de creditare si este, incepand cu data de 01 noiembrie 2002, de 32% pe an. Valoarea maxima a creditului ce se poate acorda o reprezinta pretul produsului cumparat.
Primii pasi pe care EFG Eurobank ii va face dupa finalizarea privatizarii Banc Post sunt in directia cresterii portofoliului de credite al bancii si a unei mai bune administrari a riscului, a declarat, ieri, la Dubrovnik, Theodore Karacassis, asistentul directorului general pe probleme internationale al bancii elene. Privatizarea bancilor si piata de retail din Europa de Sud-Est au fost subiectele principale ale seminarului organizat de Romania in cadrul conferintelor Euromoney desfasurate in perioada 28-29 octombrie in Croatia. "EFG Eurobank (n.r. - care detine 19,25 la suta din capitalul social al Banc Post) este o banca foarte dinamica pe piata din Grecia, cu o cota de 25 la suta din punct de vedere al activelor. Suntem implicati in multe sectoare si asta vrem sa facem si in Romania. Foarte multe companii grecesti se extind in regiune, mai ales in Romania si Bulgaria, si noi trebuie sa le urmam. Este logica expansiunea noastra in zona, pentru ca aici exista potential, mai ales ca cele doua tari ar putea sa intre in Uniunea Europeana in 2007", a spus Karacassis. In aceste zile, autoritatile romane discuta cu oficialii EFG Eurobank ultimele detalii tehnice ale contractului prin care statul roman s-a angajat ca isi va vinde pachetul de 17 la suta detinut la Banc Post. Aceasta tranzactie a fost amanata de mai multe ori, Autoritatea pentru Privatizare explicand intarzierile in incheierea privatizarii din "ratiuni" ce tin de pretul actiunilor pe care trebuie sa le vanda. Presedintele bancii, Elene Petculescu, a declarat, la randul sau, ca strategia bancii va fi puternic orientata spre retail, punandu-se accent pe cresterea finantarii companiilor, in special a IMM-urilor, pe dezvoltarea serviciilor conexe cardurilor si pe internet banking. "Dupa finalizarea privatizarii, IFC si BERD isi vor converti imprumuturile in actiuni si asta ne va crea posibilitatea unei noi majorari de capital", a spus presedintele Banc Post. BERD si IFC au acordat Banc Post, in 1998, doua imprumuturi in valoare totala de 20 de milioane dolari, acestea fiind convertibile in actiuni. Investitorii si oficialii straini prezenti la seminar s-au aratat deosebit de interesati de privatizarea BCR, solicitand date despre calendarul acesteia. In acest context, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a declarat ca ar fi fost foarte bine daca oficialitatile ar fi avut o abordare mai agresiva in vanzarea pachetului majoritar al BCR, cea mai mare ba
Cand intri in Foto Cabinetul din strada George Enescu nr.3 ai senzatia ca ai patruns intr-o alta epoca, odata cu clinchetul clopotelului de la intrare. Mobila de epoca, lumini difuze, culori patinate, totul creeaza o atmosfera ce te protejeaza cumva, ca o armura, impotriva vuietului amenintator de afara: viata noastra cea de toate zilele. Un maestru fotograf (Maitre photographe de la Belle epoque) ii asteapta pe toti cei fascinati de epoca interbelica, sa-i faca o vizita pentru a se transforma in personajele potrivite acestui decor de o incantatoare teatralitate. Inaugurarea de vineri seara (ora 19.00) va fi marcata de prezenta dlui Andrei Plesu si prezentarea unei prime galerii de portrete in sepia.
"Suntem sprijiniti intens de Guvern" a declarat miercuri in cadrul unei conferinte de presa ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu. Cuvintele se traduc in practica printr-o continuitate a pozitiei "cu mana intinsa" pe care acest minister a luat-o in ultimii ani, din pricina bugetului insuficient pe care il primeste. A devenit deja arhicunoscuta expresia hilara "buget decent" pe care o foloseste seful ministerului de resort, atat de cunoscuta incat finantistii, uimiti probabil de lipsa de reactie a colegilor lor de Guvern, scad anual din sumele alocate culturii, curiosi sa vada pana unde se poate merge. Ei bine, se poate. In cifre, lucrurile stau asa: necesarul culturii de la noi este in acest moment de cel putin 3000 de miliarde lei, dupa cum a declarat ministrul insusi. Pentru 2003 bugetul culturii a fost fixat la 2079 miliarde lei, mai mult cu 17 la suta decat anul trecut, sustine ministrul. De fapt, daca se ia in calcul inflatia, cum e normal daca vrei sa te raportezi la cifre reale, bugetul e mai mic decat cel din 2002, care a fost considerat rusinos. De toata lumea - culturala si politica, mai putin de ministru. Acesta este convins ca va beneficia de suplimentari de fonduri din rezerva bugetara si din Fondul pentru imaginea Romaniei, cum s-a intamplat anul trecut. Procedeul, destul de incurcat din punct de vedere financiar, a lasat si va continua sa lase impresia ca Guvernul actual face favoruri speciale culturii si oamenilor de cultura, cand de fapt acesta corecteaza propriile neglijente absolut impardonabile. Intra in responsabilitatea unui Guvern sa sustina actele de cultura, sprijinindu-le financiar din banii contribuabililor. Daca in plus considera ca mai poate aloca sume suplimentare din fondurile sale speciale, cu atat mai bine - mai ales ca imaginea unei tari pe cultura se sprijina. In loc de asta, Guvernul isi face siesi imagine, cu acordul si participarea dlui Razvan Theodorescu, care se si mandreste cu aceasta: "As avea nevoie de inca, sa zicem, 800 de miliarde, pe care trebuie sa ne zbatem sa-i gasim. Prefer insa aceasta situatie, ca ministru politic e bine sa stii ca te sprijina Guvernul tau", a spus acesta cu prilejul aceleiasi conferinte de presa. Asa se face ca cele mai importante manifestari culturale de la noi au fost luate sub umbrela politica a Guvernului Nastase, prin Secretariatul General al Guvernului ("ne da un sprijin logistic", s-a dezvinovatit ministrul), asa incat PDSR-ul este mereu pomenit cu titlu de binefacator, fie ca e vorba de Festivalul "George Enescu", fie de Cerbul de Aur. Procedeul s-a raspandit rapid, asa incat primul pas al celui care vrea sa organizeze azi o manifestare culturala de amploare este sa ceara un "patronaj", fie de la Presedintie (care garanteaza moral desfasurarea actiunii, fiindca bani nu are), fie de la Primul-ministru, care isi pune "aparatul" functionaresc si sumele necesare la bataie, primind in schimb elogiile celor carora "le-a facut un bine". Si daca toate acestea ar trebui sa fie denumite cu o singura sintagma, atunci aceasta ar fi "capital politic pe spinarea culturii".
Modificarea componentei unei formatii este un fenomen frecvent si absolut normal. Majoritatea acestor innoiri se petrec in liniste, iar schimbarea se vede abia la cel dintai concert sau la prima piesa noua. Dupa ce a experimentat varianta discreta, trupa A.S.I.A. a hotarat ca a venit vremea ca tara sa stie ca se afla in cautarea unei a patra fete. Si a convocat la preselectie intreaga suflare feminin-adolescentina. E adevarat ca potentialelor participante li se solicitau aspect fizic placut, calitati vocale si prezenta scenica, dar isteria provocata de visul de a deveni vedeta a transformat aceste cerinte in simple amanunte. S-au prezentat la auditii fatuci din fundul tarii, ba chiar si de dincolo de Prut, imbracate in hainele lor "de duminca". Departe de a arata a miss si cu aptitudini muzicale in cantitati neglijabile, o multime de tinere au batut, totusi, drumul pana la locul preselectiei. Fapturi pe care, probabil, nici propriile mame iubitoare nu le pot minti ca au stofa de star au trecut peste rusine, teama sau simt al ridicolului si s-au aratat juriului si camerelor de filmat. S-au straduit sa-si depaseasca propria conditie, desi tare le-ar fi mirat chiar si pe ele daca ar fi trecut intr-o faza superioara a competitiei. Multe pareau resemnate de la bun inceput (de altfel, nici nu le-a socat decizia de a fi eliminate). Si-au iertat inca din start neputinta. Ce nu si-ar fi putut ierta in veci ar fi fost sa nu incerce. Intr-o existenta anosta, cateva ceasuri in apropierea propriilor idoli echivaleaza cu o "contaminare" (temporara si reversibila) cu faima. Intorcandu-se acasa, nu esecul artistic este cel care ramane, ci izbanda de a iesi, pentru o zi, din banalul si micimea vietii lor obisnuite. Nu iluzia dobandirii statutului de vedeta nationala a fost scopul prezentarii la preselectie, ci Evadarea. Posibilitatea de a-si demonstra ca lucruri memorabile li se pot intampla si lor. Al patrulea loc in A.S.I.A. ii este rezervat unei fete dragute si talentate. Celorlalte le ramane satisfactia de a nu se fi resemnat.
Mai sunt cateva zile in care iubitorii de arta pot admira, in spatiul expozitional de la etajul 3 al Teatrului National Bucuresti, expozitia de gravura a Hortensiei Masichievici-Misu. Intr-o retrospectiva care se intinde pe mai bine de jumatate de secol, prima gravura, Portret de fetita, fiind realizata in 1943, sunt expuse lucrari ale caror cicluri tematice oglindesc etapele de creatie si de gandire ale artistei. Astfel, majoritatea gravurilor de dinaintea Revolutiei din 1989 sunt puternice, percutante, cu un fel de tristete, dar si de speranta care se pierde pe scarile ce nu duc nicaieri, in sarma ghimpata care se transforma parca in instrumente de tortura, pe drumurile intortocheate, pe care vietati ciudate si malefice te pandesc la fiecare pas. In lucrarile din ultimii ani, presiunea realitatii incorsetante dispare, facand loc motivelor florale si nuantelor linistitoare. Tot in aceasta perioada, gravura se impleteste cu lucrul pe calculator, Hortensia Masichievici-Misu spunand ca nu a ales computerul pentru a-i usura munca, ci pentru a o ajuta, asa cum au ajutat-o si creionul sau daltita. Tehnica nu a speriat-o, ci, de indata ce a fost posibil, a incercat sa si-o apropie si sa o exploateze. Artista si-a pregatit expozitia de mai bine de un an, stiut fiind ca, pentru a obtine un spatiu expozitional in Bucuresti, trebuie sa te inscrii cu mult timp inainte. A fost insa imposibil sa gaseasca un sponsor pentru a finanta editarea unui catalog, motivatia fiind ca investitia intr-un catalog de arta nu este in nici un fel profitabila in Romania de astazi. Asa ca artista a trebuit sa plateasca 500 de cataloage, care, aparute in conditii grafice deosebite, sunt daruite, fara a se cere nici un ban in schimb. Probabil ca va mai trece mult pana cand arta sa ajunga sa fie si la noi inteleasa ca ceva vital, care sa implineasca un individ, nu ca un moft fara de care se poate trai.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
