Peste 90 la sută din populaţia Republicii Moldova locuia în apartamente separate şi case particulare, potrivit rezultatelor Recensământului populaţiei din 2004, făcute publice marţi de Biroul
Naţional de Statistică. Ponderea populaţiei, care locuia în astfel de locuinţe s-a majorat cu circa opt puncte procentuale în comparaţie cu recensământul precedent din 1989.
Respectiv, s-a micşorat de două ori (până la 220,2 mii de persoane) ponderea populaţiei, care locuia în o parte din casa particulară, apartamente comune şi cămine.
În mediul urban mai mult de jumătate din gospodăriile casnice (248,6 mii) locuiau în apartamente şi aproximativ 30% (129,4 mii) - în case particulare, în timp
ce în mediul rural majoritatea familiilor (93,7%) locuiau în case particulare.
În 2004 din totalul gospodăriilor casnice 2,4% locuiau în încăperi închiriate de la alte persoane, în mediul urban respectiv 4,3%, iar în mediul rural 1,2%. Potrivit statisticilor, în cămine şi cămine de tip familial locuiau, respectiv, 1,8% şi 1,7% din gospodăriile casnice, în majoritate (95,6%) fiind din mediul urban.
În perioada dintre cele două recensământe mărimea medie a suprafeţei totale la o persoană s-a majorat de la 18 până la 22,5 metri pătraţi, cea locuibilă - de la 12 până la 14,9 metri pătraţi. Majorarea a fost mai esenţială în mediul urban, depăşind-o pe cea din mediul rural cu câte 19 puncte procentuale pentru ambii indicatori.
Jumătate din populaţie (51,3%) trăia în locuinţe în care fiecărei persoane îi revenea o suprafaţă medie locuibilă mai mică de 12 metri pătraţi, 26,8% - câte 13 - 19, iar 22% - 20 metri pătraţi şi peste. În oraşe este mult mai mare ponderea populaţiei, căreia îi revine la o persoană 13 - 19 m2 suprafaţă totală şi până la 12 metri pătraţi suprafaţă locuibilă şi mult mai mică ponderea populaţiei căreia îi revine - 20 metri pătraţi şi peste a suprafeţei atât totale cât şi celei locuibile. În mediul rural situaţia se prezintă invers.
Doar pentru aproape jumătate din gospodăriile, care locuiau în o cameră şi în 4 şi mai multe camere, numărul persoanelor corespundea numărului camerelor. Totodată, circa 29% de familii, alcătuite din 3 şi mai multe persoane locuiau în o singură cameră. În mediul urban predominau gospodăriile care locuiau în 2 şi 3 camere, constituind 70% din total, faţă de aproximativ 60% în mediul rural.
În anul 2004 în locuinţe aflate în proprietate privată locuiau 96,2% din totalul familiilor şi doar 36,9 mii sau 3,4% - în locuinţe de stat (municipale). În locuinţe aflate în proprietatea cultelor religioase, altor întreprinderi şi organizaţii nestatale locuiau 3,9 mii familii sau 0,4 % din total.
În mediul urban ponderea gospodăriilor, care locuiau in locuinţe private era mai mică decât în mediul rural (respectiv 91,8% şi 99,0%), iar in cele de stat (municipale), situaţia a fost inversă (respectiv 7,7% şi 0,8 %).
Potrivit BNS, 9 din 10 gospodării erau asigurate cu gaze
: 4 - din reţeaua publică; 5 - cu butelii cu gaze, din care majoritatea (93,7%) - în case particulare sau o parte a casei particulare. Fiecare a treia gospodărie era asigurată cu încălzire centrală publică sau prin sistem propriu.
Apartamentele (inclusiv comune) şi căminele de tip familial erau asigurate cu încălzire centrală sau prin sistem propriu la nivel, respectiv, de 69,3% şi 19,6%. Doar 1% din casele particulare erau racordate la reţeaua cu încălzire centrală publică. La instalaţiile de alimentaţie cu apă erau racordate 37,4 la sută din locuinţe, la instalaţiile de canalizare - fiecare a treia locuinţă, circa 30% de locuinţe aveau baie (duş).
La data efectuării recensământului, legătură telefonica fixă aveau mai mult de jumătate din gospodării, radio - circa 30 la sută din gospodării. Televizor aveau 4 gospodării din 5, computer - o gospodărie din 30 (în apartamente - una din 11 gospodării).
